igor cladov
Verificat@igor-cladov
„ai ceva la gât...un dihor uscat cu ochi de sticlă. se uită la mine urât.”
igor cladov nush ce să zic. până una alta, captiv în hologramă.
ți-am spus bre cât de mult îmi placi nuj de ce îmi placi atât
mai că aș sta lângă tine cu spatele lichit de calorifer
să mâncăm amâmdoi din bolu\' ăla cu orez aburind
no, amu știi ce se spune despre adevărata poezie chipurile \"rămâne nescrisă\"
așe că nu-i bai dacă ai uitat ideea aia măreață
și futu-i
de la tine aș putea fura măcar un zâmbet :)
probabil mă vei găsi la off. of!
Pe textul:
„la mulți ani și vouă" de ilinca nistor
mă dor aripile, mă doare pulberea de stele de pe aripi
și de regulă, viața este un bec care mă arde la gambe.
eu știu că sunt un fluture, știu.
îngerii vin
mi se așează în palme
poate să plouă
eu am umbrelă și nu-mi tremură antenele.
sunt o prelungire în altă prelungire
iubirea este un fagure amar din care
se preling trenuri liliachii.
te rog dumnezeu coboară-te la mine.
dumnezeu carele ești lasă-mă
să-ți mănânc inima.
și din nou cred că viața este o zambilă
de nichel. petala ei alb gălbuie - coraslă
aromitoare.
tot ce pot gândi pentru tine este.
pentru tine este tot ce pot gândi.
și mă doare mă doare mă doare.
totul este o floare
se trăiește se moare
între cap și picioare
totul este o floare.
:D)))))))
bravos ilink!
ăsta e un teren de joacă grozav. stilul poezie.ro adecă.
Pe textul:
„în stilul poezie.ro" de ilinca nistor
sau îți schimbi canapeaua. sau îți cumperi muuuuuuuuuuuuuuuuulte portocale.
oh da, multe portocale.
io așa aș face :D
asta apropos de ce spunea emilian :)
cred că publicatul ăsta e din gama \'fac un copchil, plantez un pom, sap o fântână, ridic o casa, scriu o carte(nu importă calitatea) - sunt un om împlinit
n-am trăit degeaba\'
sau din gama \'o carte publicată îmi oferă un statut, îmi crește cota\' - e ca și cum ai sări direct din logan în ferrari presupun :D
plus că \' dă bine\'. devii pentru mulți nemuritor și rece. adopți o morgă de intelectual rasat. rudele sunt mândre de tine.
și desigur, nu înțeleg nimic din cartea ta :D începi să porți ochelari. chiar dacă nu ai nevoie de așa ceva.
întrebarea este câți se ridică peste tonele de maculatură și reușesc cu adevărat să lase urme in timp.
la noi, publicatul pe banii noștri e sport național. grafomania la fel. se spune că o editură care acceptă să publice pe banii autorului
nu e de fapt editură. ci doar așa...tipografie. mă întreb cum se procedează. te duci la ei cu o geantă de voiaj îți
încarci marfa și când ajungi acasă o răstorni pe parchet? ce simți în acel moment? etc. etc.
se mai spune că vei fi mereu \'catalogat\' dacă publici pe banii tăi.
păreri și păreri. ce dracu\' să mai crezi?
un lucru este cert: se publică din orgoliu personal. că de bani nu poate fi vorba. cel puțin nu în românia.
toți oamenii cred cu tărie că au ceva de spus. e o chestie atât de umană în definitiv :) pe mine mă sperie
autorii fragezi (16-20 de ani) care se grăbesc să publice \'romanul\' vieții lor. dacă tot e să-ți fuți debutul, mai bine faci asta
pe la 30 de ani :D sau poate la vârsta asta îți va fi prea lehamite de toate...
însă. însă. cartea e ok. cartea trebuie să existe. indiferent de suport. într-un fel sau altul, neghina din literatură se elimină singură.
totuși. îmi pare rău că nu voi avea niciodată prilejul să fur o carte semnată Vasile Munteanu :)
ps. emilian,
și io găsesc spamuri cu lansări din astea... lângă ele mai găsesc și spamuri cu enlarge penis nice. :D
sau \' ești fericitul câștigător al ...\' treburi așa...lumești :))))
Pe textul:
„fiind băiet, furam din librării. în dublu exemplar" de Vasile Munteanu
unde e vulgarul ăla cotropitor care ar justifica acel cap de mort?
Pe textul:
„Chiriaș în București" de stoicescu alexandru
pe ici pe colo există burți
dar per total merge singurică.
mai aștept și altele.
cât despre viața de chiriaș...ehei, are farmecul său, de ce să nu recunoaștem asta :)
bun găsit măi ălixsandre.
Pe textul:
„Chiriaș în București" de stoicescu alexandru
pentru că Nu este scris în cheie agonică
pentru că abordează o temă cu valențe filozofice
(și reușește să nu genereze plictis)
pentru că are un substrat ironic absolut delicios
pentru că își păstrează autonomia chiar dacă
pare tributar paradigmei budiste :)
pentru că nu există derapaje - nu plânge, nu se vaită
nu se screme, nu râde, ci doar zâmbește (aproape
insesizabil) în eleganța sa demnă. (așa, ca eckhart privind rațele pe lac în amurg) :P
pentru toate acestea
textul tău merită un loc în stânga.
bună treabă.
servus.
Pe textul:
„plăcere pentru corp" de ilinca nistor
că unul porno nu prea are cum să fie romantic :)
iar aici la dumneata (în ciuda spațiului minimal) avem preludiu, avem tandrețe - femeia mai complicată decât un aici beat (da, asta chiar e o chestie tandră. tandră și țepoasă )
în concluzie
filmul nu e plicticos deloc :P
Pe textul:
„Un film porno romantic" de Adrian Suciu
si titlul. ar putea fi altul.
ps. erata is câteva greșeli prin commul meu. acu\' am văzut. fără ultima vocală la \"gustată\" :D
dacă or mai fi și altele
iartă-mă și tu. îs mahmur încă.
Pe textul:
„Nastro Azzurro" de Helena Schmetterling
nu sunt suficient de fluidă, suficient de tandră
când îți distrug grațios și senin, sistemul nervos.
(mă curg - asta sună tare aiurea) plus vene, plus palma și liniile vieții. chestii uzate uzate uzate.
travestită în cearșafuri albe și câteva incertitudini
mai beau o gură de Peroni și îți șoptesc we have our
hands to entwine /nothing can ever seduce better
și mi-e parcă mai bine. duminica, între taxiuri și ploi
mărunte port pe pleoape un soi de sfârșeală absurdă.
(chestia aia cu filozofii miroase nițel a epatare)
luni. iar mașină neîncălzită, iar starturi ratate la semafor.
dolce far niente, romane franțuzești și lașitate burgheză.
cu picioarele depărtate și cu gândul la tine joc flori, fete
sau băieți și pierd.
(orgasm în sus, orgasm în jos. trebușoara asta , plăcută ce-i drept, în cazul de față devine agasantă)
marți. încep să-mi resimt tremurul de enervare
așezat cuminte și răbdător în vârf de bucle.
închid ochii doar cât să fac un exercițiu de zapping
prin memorie în căutarea ta.
(suflete adultere? neeeeeeeee. fumat.)
miercuri. între noi vreo zece străzi și câteva confuzii.
miercurea cred în tine tot așa cum îmi place Eluard.
(place și mie nenea ăsta) :)
joi, economie drastică de cuvinte mari. sunt
o femeie puternică, ce dracu! deși mă gândeam chiar
și ieri noapte că nu ar fi rău să ies măcar până în scara
blocului să mă strig puțin. doar așa, de efect artistic.
vineri. îmi fac o mască de păr cu ulei de măsline
și gălbenuș. sunt lucidă, fricoasă și desculță în living-room.
o iubită tâmpițică și speriată, cum s-ar zice.
(deși ultimul vers ar putea lipsi și el, \"tâmpițică\" mă irită la culme. și tot ceea ce înseamnă diminutiv în genere)
sâmbătă. mă precipit, îți scriu sms-uri sentimental-grăbite
boule, even your emotions have an echo in so much space
ar mai fi Presence d`Une Femme Intense, parfumul Mont Blanc
și marele nimic ce mi se întâmplă.
(umezeala dintre picioare, poezie, dorul ingrozitor bla bla- pot sa lipseasca cu gratie :) )
duminică. mi-e frică până la sânge și înapoi.
(ăsta să fie finalul.)
așa aș vedea eu textul ăsta cu renunțarea la balast și în genere, la chestiile prolixe.
e doar o posibilă variantă. ideea e că trebuie să te gândești tu la o formulă care să \"reziste\".
pentru că Alex, în felul său, are dreptate. Stilul ăsta de scriitură nu prea mai este gustată. Și se pierde
undeva în deșertul virtual. Sunt convins totuși că ești capabilă de mult mai mult dacă vrei.
e doar o părere. Nu încerc să dau sfaturi sau să mă erijez într-un fel de instanță supremă în materie de literatură.
tu știi cel mai bine ce și cum.
no, mai trec pe la tine.
Pe textul:
„Nastro Azzurro" de Helena Schmetterling
îmi plac amintirile de pe vremea copilăriei descrise cu simplitate și naturalețe. cred că cel mai mult îmi place când autorul reușește să ma facă să vizualizez scena respectivă. iar dumneata ai reușit asta. aproape că te văd cu bicicleta pe drumeagul ăla prăfuit. și mâinile prin aer :)
titlul ar putea fi \"bicicleta\". dar poate că acel lighean albastru are mai mult șarm :)
salutări.
Pe textul:
„Ligheanul albastru" de dan david
și eu am mirosit ceva aici
bre, îmi amintești de un tip mișto
nu mai contează numele.
te urmărim până una alta. :)
-bun-venit-în-agoniadă-.
Pe textul:
„pretty in scarlet" de Helena Schmetterling
tare mi-e drag poemu\' ăsta că e cu gări și cu trenuri și cu vin și alte acareturi
ah și bufeturile din gări...ah, bufeturile alea... :)
da\' mie îmi place cum sună și cârciumă și crâșmă și bodegă și birt.
sara bună.
mult mi-o plăcut.
Pe textul:
„Lacrimi la bufetul gării" de Adrian Suciu
Recomandatam cetit tot ce-ai postat până acum. și se zărește ceva.
te mai urmăresc :)
hai să ai spor!
Pe textul:
„schiță" de Cătălina Cangea
l-am citit de dimineață și îmi doream să nu se mai sfârșească :) așadar lungimea poemei nu obosește deloc.
ce să mai zici când țesătura e realizată impecabil?
felicitațiuni!
Pe textul:
„cu barbă, fără barbă" de bogdan o. popescu
Recomandatalte refrene din gama asta însă mai bine taci draq și recitești în liniște cu senzația pe care ți-o induce poema
senzația aia de trândăvit pe bănci când nu mai trece nimeni.
Și eu zăbovesc de multe ori pe bănci. Așa...fără niciun scop. E o adevărată voluptate în asta.
Unii numesc asta nebunie.
în cazul de față putem vorbi de poezie. :) iaca am făcut și o rimă.
Încerc să spun că am rezonat.
cu bucuria lecturii,
un cititor desigur.
Pe textul:
„nu mai trece nimic" de Vasile Munteanu
salutari din nou.
Pe textul:
„SF" de ilinca nistor
Recomandatlăsând glumiţele, sf-ul ăsta poezistic (poate olecuţă mai comprimat) are un soi de prospeţime bizară (dacă-mi este permis să mă exprim astfel :D)care pe mine m-a determinat să trag cu ochiul şi la alte texte din pagina ta, plus biografie. ;)
bre, există ştofă.
ai putea concepe o serie întreagă de texte pe tema asta. păstrând, desigur, atmosfera sf. mai ales că registrul ăsta e cam scump la vedere prin zonă...
ps. auzi fată... şi chiar au făcut dragoste toţi patru? :)))
salutări.
Pe textul:
„SF" de ilinca nistor
Recomandatnu prea sunt multe de spus. textul înlătură orice tentativă de a-i găsi nod în papură :)
bravos.
dau și eu o steluță mai modestă * :D
Pe textul:
„până aici te-am ajuns cu mâna" de cezara răducu
Recomandatdocil, ieftin de întreținut, exotic :D
și inconfundabila țesătură de ludic, ironie și cinism marca Adrian Suciu.
pentru mine astfel de texte sunt absolut revigorante :)
salutări stimabile.
Pe textul:
„Vremea animalelor înțelese" de Adrian Suciu
dacă te decizi să tai, taie după cum simți tu.
somn ușor :)
Pe textul:
„the yelllow kid" de lupu ionut catalin
