igor cladov

mi-au plăcut:
chestia cu felia de pâine cu unt care cade pe partea unsă, din prima strofă
iubirea, ca o boală NEcontagioasă din strofa 2
treaba cu șvaițeru\'
și finalul sec,
da ăsta mi-a plăcut tare mult,
cu plecăciuni,
mai trecem

Ca de obicei, o adevărată încântare să-ți citesc textele,poema ta e prima pe ziua de azi,trebuie să mărturisesc că treaba cu plecatul din mijlocul nuntașilor mi-a plăcut foarte mult,o istorie care merită scrisă, m-a făcut să zâmbesc, e o lectură care trezește vagi nostalgii, plecările, revenirile, \"pasărea migratoare\" care se întoarce mereu la același cuib,
ai reușit să legi foarte bine ideea din primul vers cu cea din versul final,
nu e nimic forțat, nimic \"întortochiat\" în această istorie,

admir naturalețea din poeziile tale Dana, ce să mai spun de vocea ta atât de liniștitoare?Are efect de sedativ...
Cu stimă,
revenim

Ești tari-n pumn șî în croșeu,
io am strigat văleu, văleu,
da\' nu mă dau șî nu mă las,
șî-țî trag șî io un pumn în nas:

Stimată doamnă sau stimate domn Lee miller, cred că domnia voastră a interpretat greșit spusele mele din commul de mai sus...Departe de mine gândul de a-i aduce vreun prejudiciu Alicei.
Iată o scurtă \"parabolă\":
...și se făcea că un om simplu de tot, tare sărac cu duhul, a trecut într-o zi pe lângă un copac.Și s-a oprit pentru câteva clipe minunându-se de desăvârșirea lui.Și s-a gândit în sine \"iată, simt că acest copac îmi place tare mult, fără a înțelege totuși de ce îmi place atât de mult...și i-aș spune copacului că îmi place tare mult și că m-a impresionat prin desăvârșirea sa, dar ar fi inutil...El știe despre sine că este desâvârșit și nu are nevoie să-i spună nimeni asta...El își cunoaște propria valoare și indiferent că oamenii se opresc să-l admire sau ba, își va vedea în continuare de ale sale...E redundant să spui despre un copac că este desăvârșit...
E aproape o \"blasfemie\" să faci un comentariu pe un text ca cel de mai sus...un comentariu steril despre \"discurs, formă, conținut, bla bla bla\"...să iei fiecare vers în parte și să-l analizezi sub lupă, căutând hămesit cel mai insignifiant cusur...
La asta mă refeream când am pomenit de \"culmea comentariului\"...Și adevăr grăiești...lipsa mea de erudiție bate la ochi, în pleape, sparge arcade și zdrobește orbite :-)))
Apoi...trăim într-o țară liberă...consider io că am dreptu\' să-mi exprim părerea, gratuită or ba...Șî dacî vrea mușchiu\' meu să \"proslăvească\" vreun autor, atunci îl va proslăvi...După NEavizata mea opinie un text bun este un text care reușește să transmită, să treacă efectiv prin tine...Și textele Alicei au acest dar...Și dacă autoarea lor dorește să-i trateze pe presupușii lăudători NON-guduratori cu ironie sau consideră că trebuie să se ferească de aceștia este strict decizia sa...Personal, îndrăgesc foarte mult oamenii ironici, în definitiv, se spune despre ironie că ar fi apanajul oamenilor inteligenți:-)
Stimate domn sau duduie Lee Miller, uneori medicamentele compensate sunt binevenite...Și\"pastilele gratuite\" nu au întotdeauna efecte secundare...
Acum, în final, ceea ce io nu pricep, cât oi fi io de miss-facilitate, este agresivitatea nejustificată și orgoliile goale de pe acest site...
Repet:departe de mine gândul de a ofensa, de a \"șifona\" sau de a supăra pe vreun frate agonic:-)
Subsemnata miss-facilitate este incapabilă să facă un comm pertinent, pe text.Recunosc asta cu mâna pe inimă.
La fel cum nu va ști niciodată să argumenteze DE CE îi place un text...sau un copac...
Acestea fiind spuse, dă-mi voie să-i prezint Alicei scuzele mele pentru că m-am dedat unui astfel de \"circ\" în subsolul unui text de-al său.
Dacă am greșit cu ceva să-mi fie iertat...
Cu prietenie,
revenim.

Știi care e culmea comentariului?Să încerci să comentezi un text scris de Alice Drogoreanu...:-)))Și pentru că mi-ai îngăduit odată să mă exprim fără \"cenzură\" pe aceste texte, voi spune(nu mă gudur acu\'):

sunt terifiante, mă trec fiori pe șira spinării.
sunt inedite, le halesc fără să respir.
sunt texte care urlă fără să urle,
dau senzația de pumn în stomac,
Alice, io-s tare incoerenta,nu mă pricep să fac paradă de erudiție în comentarii, da\' știu că întelegi ce vreau să zic,
ține-o tot așa,
plăcut, plăcut, plăcut mult de tot poema,
cu prietenie, mai trecem,
la bună recitire!

\"inima nu-i decât un organ nu o licență poetică\",dă-mi voie să rețin acest vers,
ți-aș spune cât de mult mi-a plăcut poezia asta, cum mi-au plăcut de fapt și altele pănă acum, dar prefer să mă abțin,ultima data am fost \"trasă de urechi\" înt-un comm de-al tău,atunci ca și acum, încercasem doar să-mi exprim admirația pentru modul tău de a scrie, atât...

Așadar, fie că-ți place sau nu:-)))
vom mai trece prin ograda ta,
cu stimă și prietenie,
o cititoare fidela.

Mișto poema Albertule, mai ales treaba cu \"folosim simultan aceiași pereche de aripi\"...O primăvară senină domnule.

Cu prietenie, mai trecem.

...toți ajungem să credem în \"frică\" de frică, \"la urma urmelor ajungem să fim niște bandaje temporare\", Alice, cât adevăr grăiești, când îți citesc textele am senzația că sunt pe margine de abis și privesc în jos(ăsta se vrea un compliment, nu mă prea pricep la vorbe frumoase, înțelegi ce vreau să spun),mi-a plăcut textu\', sper să nu te supere trecerea mea,

cu siguranță,
revin...

...hop și io cu o vorbă bună...
poemele tale reușesc întotdeauna să \"răscolească\" lectorul prin simplitate și naturalețe...Au puritatea unui chip fără make-up...Sper să nu șifoneze \"analogia\" mea...Acum copacul e bătrân probabil...Oricum ,sper să nu-l fi tăiat nimeni... :-)))Frumoasă imaginea cănii de aramă...

cu stimă și prietenie,
mai trecem prin ograda dvs.

Două versuri pe care le rețin:\"doar lobii urechilor mai poartă femei\" și \"pustii mai suntem împreună\".

Poemă de ne-dragoste reușită, Cristina...
Venit, citit, plăcut,

cu siguranță, mai trec.

Nostimă proza ta Alberto...Viziunea ta asupra propriului viitor este foarte limpede...Te invidiez...Esti unul din oamenii care măcar știu ce-i așteaptă:-)))
Copii boschetari, soție depravată, etc.Mai devreme sau mai târziu toți ajungem aici...Ne-or alunga plozii din case și-om dormi pe lângă tomberoane...
Lăsând glumițele...ăsta e un scenariu mult prea întunecat.Io cred că Alberto va fi un bătrânel simpatic împăcat cu el însuși...și atât.

Hai noroc,
și la mai bună recitire!

Alice, m-ai câștigat de cititor, poemele tale sunt \"altfel\", și Doamne, cât de tonic este acest \"altfel\"...!Ce să mai spun...decât: no comment;-)

Și da, femeile vor frate poezie!Da\' să fie \"de firmă\", ca cea pe care tocmai am citit-o mai sus...

Mie treaba cu \"praful de cărămidă\" îmi plăcu tare mult...
Dar și mai mult îmi plăcu umorul de calitate care răzbate din acest text.
Cred și eu, asemenea Danei, că povestitorul are un șarm aparte și că în spatele \"omului normal\" se ascunde o pană de aur...


Cu stimă,mai trecem.

Mircea, poema asta merită o galaxie întregă.Alte cuvinte sunt de prisos...
N-are sens să mă lansez într-un comentariu pseudoelevat :-)))


Cu o de-de-de-deosebită stimă
pentru autorul acestui text care m-a \"prins\" rău de tot,

mă înclin și mai trec.

...splendidă scriitură (superlativul nu e gratuit),despre prieteni numai de bine,amestec de sensibilitate și nostalgie,\" mâna tatălui meu luminând mahonul vechi...\" și \"câinele roșu care latră la marginea memoriei\",imagini vibrante,
final ancorat în prezent (o mică doză de egocentrism este binevenită),ce să mai pălăvrăgesc inutil,mi-au plăcut rândurile tale Dana.
Cu stimă,
mai trecem

...am devorat pe nerăsuflate stihurile tale vitriolate,după umila mea părere de ageamiu întru poezie,textu\' asta e \"bun rău\" de tot ,pe cuvînt de cercetaș că mi-a plăcut și m-a făcut să zâmbesc :-)))

cu stimă,
mai trecem

La dracu cu V.Day!De acord cu tine sora mea...Să sfârtecăm odată pentru totdeauna sărbătoarea asta de import.Text agresiv, pe gustul meu, un pittbul dezlănțuit în versuri, pink suks!Mi-a plăcut în special \"eu răcnesc cu mâinile până la cot în măruntaie de pește\"

cu plecăciuni,
mai trecem

interesantă imaginea și mai ales acea mână care trece prin inimă, înnoptatul unul în celălalt, versuri puternic sugestive, deși cam prea \"gingașă\" pt mine, poema ta m-a cucerit prin aceeași candoare despre care vorbea și Dana mai sus.

Cu prietenie,
mai trecem

...mă încântă scrierea aceasta pentru că în ea sunt gânduri în stare brută, lipsite de afectare,rotunde și pline însă, și iarăși mă încântă pentru că am înțeles-o fără să o înțeleg.Asta caut eu la un text...

Hai noroc, Alice!
Te mai vizitez.

...și în această \"mitologie nouă\" toate-s puse în ordinea corectă...dragostea, războiul, beția.Cele cinci versuri din final mi-au plăcut foarte mult.Cred că dumneata porți sufletul de duminică în fiecare zi...

Venit, citit, plecat.
Cu siguranță mai trecem.
Cu stimă, mă înclin...

...adevăr grăiești...\"nimeni nu salvează pe nimeni-fiecare își spală singur jegul\", iată un vers la care îmi permit să subscriu.Și \"sufletele care și-au dat demisia\"...Hmmm...Îți dai seama câte posturi vacante sunt?Eu demisionez în fiecare dimineață da\' până seara imi retrag demisia :-)))
Îmi place mult poezia ta.Poate pentru că mă regăsesc atât de mult în versurile sale...
Cu plecăciuni, mai trecem