Poezie
toamnă de poet
1 min lectură·
Mediu
Plânge toamna prin grădină,
Viscolind frunza de tei.
Pe poteci și pe alei,
Fuge umbra de lumină.
Spre apus mai trece-un stol,
Trec și zilele ca gândul.
Prin fereastră- mi bate vântul
Și prin buzunarul gol.
.
Plopii-și scutură scheletul,
Dănțuind ca-n vremuri sfinte.
Chefurile de cuvinte,
A-ntomnat de tot poetul.
S-a înourat văzduhul,
Vântul le tot plimbă spuma.
Mi-a căzut pe suflet bruma,
Și așteaptă să-și dea duhul.
012547
0
\"Plânge toamna prin grădină,
Viscolind frunza de tei.
Pe poteci și pe alei,
Fuge umbra de lumină.
Spre apus mai trece-un stol,
Trec și zilele ca gândul.
Prin fereastră- mi bate vântul
Și prin buzunarul gol.\".........frumos, peisaj tomnatic dar trist!....aștept primăvara ce va să vie, să te văd înflorind...arată-mi tinerețea ta, ești prea întomnat...