Confesiunea unui salariat (1)

Achit, din leafă, ca tot omul,
Lumina, gazul, telefonul
Și-mi mai rămâne, vreau să spun,
Doar pentru SFOARÃ și SÃPUN.
D.

Epigrama e ceva vesel și în această cheie, consider catrenul tău o ghicitoare în care săpunul e pentru clăbuci. Curentul electric îl folosești ca să postezi micile povestiri în versuri epigramatice. Telefonul simbolizează legătura pe net. Și scriind epigrame, tu nu arzi gazul de pomană.

Spumoase-s scrisorile
În care tragi sforile.

Am descifrat corect? Ce premiu primesc?
Dacă nu am ghicit, îmi dai un premiu la categoria "Piruete"?
E.S.

Achit, din leafă, ca tot omul,
Lumina, gazul, telefonul
Și-mi mai rămâne, vreau să spun,
Doar pentru sfoară și săpun.
(Daniela)

Ți-o fi mai greu de câțiva ani,
Dar nu e chiar așa de rău;
Păi, eu, de mi-ar rămâne bani,
M-aș spânzura... de gâtul tău.

Sper că nu începi să ne convingi că omul rimează cu telefonul. :)

Omu-n viață, ca pionul,
Merge spre sacrificare,
De-și plătește telefonul,
De săpun bani nu mai are.

Aici problema-i alta, mulți mor de foame dar nu renunță la telefon!

*
îți mulțumesc pentru frumoasele tale cuvinte, care m-au impresionat, Eugen! mă bucură remarca ta, anume că nu ard gazul de pomană în catrenistică :)
cât despre premii, îți acord orice premiu (literar ;) ) îți dorește inimioara, Eugen, într-atât îmi ești de simpatic!
thanks again, prietene șfichiuitor!

*
Ți-o fi mai greu de câțiva ani,
Dar nu e chiar așa de rău;
Păi, eu, de mi-ar rămâne bani,
M-aș spânzura... de gâtul tău.
(Pierre)

De gâtul meu cel diafan,
Îți sugerez, Neluțu-san,
Mai bine-ai spânzura, galant,
Un colier cu diamant...
:)

jur, cheri, că nu observasem problemuța, voi remedia, mulțumesc pentru veninoasa ta atenționare! :)

*
Omu-n viață, ca pionul,
Merge spre sacrificare,
De-și plătește telefonul,
De săpun bani nu mai are.
(Mitru)

A propos de lipsa săpunului...

Catrenu-ți, de mă-ntrebi pe mine,
Miroase, nene, nu prea bine...
:)

prietene Mitru, am văzut și ciobani mioritici, pe plai, cu câte un telefon mobil la ureche, așa că e boală grea, se pare...
mulțumesc pentru popas!

vă salut cu drag pe toți, prieteni, la bună revedere!

prietene Mitru, am văzut și ciobani mioritici, pe plai, cu câte un telefon mobil la ureche, așa că e boală grea, se pare...
mulțumesc pentru popas!
G.M.D.

Păi dacă-s ciobani nu-s săraci, cu banii după un miel vorbesc un an la mobil!
Și încă ceva:în singurătatea lui ciobanul era nelipsit de un aparat de radio ori acum și de telefonul mobil cu ajutorul căruian ține legătura cu restul lumii!
Să-ți mai spun ceva: acum vre-o 40 de ani, în zona în care lucram, a fost prins un cioban cu stație emisie recepție, l-au prins greu, stația era pe un berbec. Ciobanul era un spion străin! Așa că mai încet cu ciobanii, sub cojocul lor se pot ascunde oameni mult mai valoroși ca noi!

De gâtul meu cel diafan,
Îți sugerez, Neluțu-san,
Mai bine-ai spânzura, galant,
Un colier cu diamant...
GMD

Poți diamant să-mi ceri și mie,
Că pentru mine-i fix nimica,
Mai am acasă o cutie.
Din cele care taie sticla.

Dragul meu Florian,tu respecți riguros eleganța limbajului și te șziu foarte grijuliu la alegerea cuvintelor și în special în creția ta epigramatică. Mă întreb din ce cauză ai făcut concesia pentru asonanța nimica-sticlă?

Achit, din leafă, ca tot omul,
Lumina, gazul, telefonul
Și-mi mai rămâne, vreau să spun,
Doar pentru sfoară și săpun.
(Daniela)

Ți-o fi mai greu de câțiva ani,
Dar nu e chiar așa de rău;
Păi, eu, de mi-ar rămâne bani,
M-aș spânzura... de gâtul tău.
(Petru Ioan)


Văd în ștreang cum se strecoară
Câte unul… Se explică,
Doar destui sunt trași pe sfoară,
Dar nici unul cât Petrică!

Se-ntâmplă să mă-ncurc și eu
În sfori ce damele le-ntind
Și uneori sunt tras din greu,
Dar și eu trag cam tot ce prind.
(La tine mă gândesc mereu,
De ce să nu ți-o spun… cu jind).

Se-ntâmplă să mă-ncurc și eu
În sfori ce damele le-ntind
Și uneori sunt tras din greu,
Dar și eu trag cam tot ce prind.
(La tine mă gândesc mereu,
De ce să nu ți-o spun… cu jind).
(Petru)


Mă rog la draci și dumnezei
Să-mi dea răbdare și tutun,
Dar de te-atârni de gâtul ei,
Te fac…săpun!

Mă rog la draci și dumnezei
Să-mi dea răbdare și tutun,
Dar de te-atârni de gâtul ei,
Te fac…săpun!
(Belladona)

Săpun, posibil să mă faci,
Când la... cazan o să m-apuci,
Dar văd și dumnnezei și draci
Că deocamdată faci clăbuci.

Achit, din biata mea chenzină,
Căldură, apă și lumină,
De-mi mai rămâne, vreau să spun,
Doar pentru... sfoară și săpun.
Daniela

Cum viața ta de-un fir atârnă,
În replici vrute și nevrute
Oferă toți, să te ajute,
Dar nimeni n-a sărit cu-o... bârnă!

Să nu dai, că țip și te spun soacrei mele!

Cam sunt lipsuri de "sintaxe"
În catrenu-ți, vreau să spun,
Dă impozite și taxe
Și-apoi... sfoara... cu săpun.

Cu răbdarea ne plângem... starea!

Dar, să fim plini de speranță; cândva, ne va surâde iar... norocul!
Toate bune, tuturor!

Creditorilor mei

Mașina mi-au vândut, c-un preț diminuat,
Curentul e oprit, iar apa mi-au tăiat.
Mi-au confiscat pantofi și alte acareturi,
Lăsându-mi însă-n pod niște săpun; șireturi.

*
dear Mitru, nu am vrut să acuz de nimic ciobanii, îmi sunt chiar dragi, ca și (mai cu seamă) oițele pe care le păstoresc de mii de ani...

*
Poți diamant să-mi ceri și mie,
Că pentru mine-i fix nimica,
Mai am acasă o cutie.
Din cele care taie sticla.
(Florian)

Cum debitezi, azi, răutăți,
Te-aș face, Florian, bucăți!
:)

*
ochiul vigilent al lui Tataia a și sesizat o mică hibă, se mai întâmplă, chiar și eu rimasem inițial "omul cu telefonul". mulțumim pentru atenția acordată, Tataia!

*
Atropa și Petrișor, cine se tachinează...
întotdeauna am bănuit că Pierre mai are o iubire secretă (pe care o știe toată lumea) in afară de mine... se pare că am identificat-o cu această ocazie. le doresc celor doi porumbei cât mai multe dueluri epigramatice la fel de delicioase.
p.s. cheri, pun eu mâna pe tine și te jumulesc de pană cu prima ocazie, cocoșelule galic (de Lyon)!
:)

*
Cum viața ta de-un fir atârnă,
În replici vrute și nevrute
Oferă toți, să te ajute,
Dar nimeni n-a sărit cu-o... bârnă!
(Gigi)

Ca bun prieten, ajutor
Îmi dă, Gigel, să mă... omor.

ferește-mă, Doamne, de amici ca Gigi!
de ce Gigi, de ce, de ce?! :)

*
Silw, chiar m-ai făcut curioasă, care sunt lipsurile respective?

*
Stelian, nu am înțeles sensul întrebării, despre asemănare...?

dragi prieteni, vă mulțumesc tuturor pentru popasul în această pagină și vă mai aștept cu plăcere.
cer scuze pentru întârzierea răspunsurilor.
numai bine vă doresc, tuturor!

... se subînțelege altceva!!!

Ca bun prieten, ajutor
Îmi dă, Gigel, să mă... omor.

ferește-mă, Doamne, de amici ca Gigi!
de ce Gigi, de ce, de ce?! :)
G.M.D.

Subtil, simțit-am un atu
Că ai - deci spune-n față,
Că atârnat mă vrei și tu,
De-a ta bârn... eață!

pentru sintaxă - era doar o "trimitere" la cheltuielile neenumerate ce se fac ... din chenzină...! Iar eu așteptam o referire la... replica mea.

În cadou, lângă buchet,
Vei primi-ntr-o bună seară
Și-un săpun, într-un pachet
Frumos legat... cu sfoară.

Succes!

[24.Nov.11 06:40]
Achit, din leafă, ca tot omul,
Lumina, gazul, telefonul



Plătesc, din biata mea chenzină,
Căldură, apă și lumină,
G.M.D.

Catrenul

Din vorbe ca să-l primenești
Tu, ți-ai pierdut măi Dana tonul
Fi'ndcă-ai uitat să mai plătești
(Pe lângă gaz) și telefonul!

Dan-T