Simplist dar foarte frumos și sensibil. Copilăresc chiar. Recunosc, e și toamnă și rezonez altfel cu genul ăsta de texte atunci când vine luna septembrie :)
aprecierea ta mă bucură și mă onorează deopotrivă, îți mulțumesc cu recunoștință!
uneori, simt nevoia de a mă întoarce, în acest format, la originea primordială a demersului poetic, și anume obținerea unui spike emoțional, care atinge ceva, undeva - în gânduri, în inimă, în memoria afectivă...
și, ca să adaug și eu un zâmbet, citez din g. simenon, părintele lui maigret:
"e adevărat că stilul meu poate părea lipsit de strălucire, dar am exersat ani de zile ca să îl obțin" :)
o toamnă minunată îți doresc!