Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte

1 min lectură·
Mediu

cu suflet blând să intri, cu înfiorarea primilor pași

căutând rezonanța printre bătăile mai acute.

nu-i o bibliotecă, însă, are patru camere vii:

una pentru primire; alta, pentru acomodare;

a treia, cu vedere la roșii zări din înălțimi fluide;

a patra, cu ieșire spre adâncimi ce dau mereu în clocot.


când va veni și timpul, poți să alegi o altă deschidere,

o altă perspectivă, una din care să privești atent

mișcarea dinăuntru, să simți foșnetul interior al vieții,

filele frunzărite când găsești răgaz pentru lectură.

(nu-i necesară atunci vreo sală anume de reculegere,

vreo stare specială care să te mute-n alt spațiu, alt timp.)


n-o să îmi numeri atunci globulele albe și roșii, nu,

sângele nu-i o filă pe care s-o parcurgi plictisit,

cu mintea rătăcită prin alte pagini lăsate-n uitare;

sângele are dreptul de a se reînnoi ceas de ceas,

păstrându-și intact dreptul de a circula făr’ de restricții.

în lectura sângelui, lumea nu e prizonieră în vis.

072.310
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
159
Citire
1 min
Versuri
18
Actualizat

Cum sa citezi

George Pașa. “poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14183913/poti-sa-mi-intri-in-inima-nu-vei-citi-aceeasi-carte

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@bogdan-geanaBGBogdan Geana
care personal ma introduce in universul lui Borges, un abil tratat de arhitectură a meandrei, a stării de repaos a sufletului în favoarea legilor care transferă constientului artistic prerogativele judecăților sentimentale. Tovmai am avut privilegiul să fiu martor procesului de daltuire dintr-un munte a unei coooane ionice
0
@cont-sters-2743Șșters
voi trece peste o scoatere din listă, e dreptul fiecăruia să-şi reanalizeze alegerile. Însă am întotdeauna capacitatea de a citi un poem, detaşându-mă complet de autor, de personalitatea lui, fiindcă Dumnezeu dă fiecărui autor şansa mântuirii prin scris, iar scrisul lui trebuie privit ca pe o intervenţie divină, în care autorul e un simplu intermediar. Şi Hugo a menţionat acest aspect, cu referire la Logos, ca să nu se creadă că bat câmpii. Îl felicit, aşadar, pe George Paşa pentru acest poem excelent, în care am găsit elemente de forţă asemănătoarec cu poetul american Bruce Weigl, referindu-mă la celebra lui lucrare, Conversaţii cu sângele nostru. Bine, Weigl are o altă vârstă, cu vreo 25 de ani mai mult ca noi, dar tot despre contemporani vorbim. Poezia lui sângeroasă este influenţată de ororile rătboiului din Vietnam, pe când la George Paşa e vorba de altceva, un fel de axis mundi având sufletul, creierul şi inima drept coordonate. Felicitări!
0
@george-pasaGPGeorge Pașa
Mă bucură aprecierea acestui exercițiu de stil. (Era să zic „exercițiu de supraviețuire”, deși n-aș fi fost departe de adevăr.)
0
@george-pasaGPGeorge Pașa
Vă mulțumesc pentru impresiile asupra textului. Sunt de acord că trebuie să separăm pe autor de creațiile sale, deși nu cred că mă cunoașteți.
Gânduri bune vă urez!
0
@cont-sters-2743Șșters
m-am înşelat sau dacă am confundat persoana. Poate că e mai bine să nu mai scormonim decât în interiorul poemelor, în căutare de lucruri frumoase. Gânduri bune şi din partea mea şi cât mai multe texte de nivelul acestuia care mi-a plăcut foarte mult!
0
ca un îndemn ca și când pe poarta spitalului a ieșit în fugă ultimul domn care duce pe targă încă o moarte în agonie
salut fratern de dincolo de poartă
0
@george-pasaGPGeorge Pașa
Salut fratern și ție de aici, din interior!
0