dacă mă ții la curent...

motto: te voi ține la curent. (Ottilia Ardeleanu)

cine știe ce se poate întâmpla?!

voi răci și-o să dau colțul,

de-o să mă cauți printre moaștele ierbii.

așa, intrat în circuit,

va rămâne din mine un mit,

poate al înțelegătorului neînțeles

sau al aceluia care s-a visat arbore,

deși nu era decât, în umbră, un colț de iarbă.

se mai poate întâmpla ca, de la acel curent,

să nu fiu capabil de a transforma atâta energie

în lumină pentru oameni

sau curentul să aibă cocoloașe,

încât să provoace ambuteiaje în traficul poetic.

posibil ca, rămas în același curent,

să dau pe-afară de-atâta energie,

de-or să-mi arate postmoderniștii ușa,

că le iau tot aerul poetic.

și totuși, ține-mă la curent,

c-a început să-mi placă

energia asta insurgentă!