Poezie
Sonet pentru dor
1 min lectură·
Mediu
Ce treabă are vântul cu-nvârtejiri de oameni,
și norii suri, cu plumbul care te-apasă-n suflet?
Mișcarea lor febrilă te face să asemeni
un pas de căprioară cu al femeii umblet.
Tu schimbi, deodată, ritmul, balansul unei clipe
îți face imposibil tot drumul tău ascetic,
fiindcă strălucirea va da să se-nfiripe
între visări spontane și gândul ars, eretic.
Atâtea vagi reflexe din refuzate slove,
improvizații albe în sunete de liră,
s-au ghemuit în cuget ca niște false nove,
iar freamătu-i nostalgic abia de îl simțiră.
Doar știi că regăsirea nu este-n patimi sumbre,
ci în lumina vie ce pâlpâie în umbre.
081.182
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “Sonet pentru dor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14170527/sonet-pentru-dorComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Sonet pentru dorul "regăsirii" în sinele masculin artistic precum și în iubirea pentru cineva, pentru o femeie. Noroc cu persoana feminină dată, capabilă să transforme existența. Se pornește de la o interogație filosofică hamletiană, dar spusă original, "Ce treabă are vântul...". Piruetele din refuzatele "slove" nu îmi plac. Aici ar fi de lucrat, la această imagine, să iasă.
0
Ștefane, mă bucur că ți-a plăcut sonetul, chiar dacă nu este printre cele mai reușite scrise de mine!
Dragoș, „piruetele” au rămas de la textul ăla pe care l-am retras, fiindcă nu doream steaua căzătoare trimisă de domnul Lican. Sigur, mai întâi am început sonetul, însă m-am împotmolit cumva. Apoi am scris, mai mult pentru plăcerea jocului, textul acela cu învârtejirile, piruetele și sunetele de liră.
Nu-mi explic textul, dar pentru ceea ce am exprimat se potrivește cuvântul „piruete”, fiindcă acolo e sarcasm. Chiar și arhaicul „slove” se potrivește, pentru contrast.
Onorat de comentariile voastre!
Dragoș, „piruetele” au rămas de la textul ăla pe care l-am retras, fiindcă nu doream steaua căzătoare trimisă de domnul Lican. Sigur, mai întâi am început sonetul, însă m-am împotmolit cumva. Apoi am scris, mai mult pentru plăcerea jocului, textul acela cu învârtejirile, piruetele și sunetele de liră.
Nu-mi explic textul, dar pentru ceea ce am exprimat se potrivește cuvântul „piruete”, fiindcă acolo e sarcasm. Chiar și arhaicul „slove” se potrivește, pentru contrast.
Onorat de comentariile voastre!
0
Atâtea... "menuete", "minutare", "siluete", "giruete", "insistențe". "Piruete" nu.
0
Dragoș, dacă ar fi fost un text la dimensiunea zero a scriiturii, mergea cum spui tu. De ce nu „piruete”? Ce, slovele n-au dreptul și ele să facă piruete, mai ales când sunt doar „improvizații albe” (ți-a scăpat acea apoziție!)?!
Nu-s căpos, modific și când nimeni nu zice nimic. La sonete, cel puțin, rar a intervenit cineva. Știu, sunt vetuste în viziunea multora, de aceea și scriu preponderent în vers alb și liber.
Nu-s căpos, modific și când nimeni nu zice nimic. La sonete, cel puțin, rar a intervenit cineva. Știu, sunt vetuste în viziunea multora, de aceea și scriu preponderent în vers alb și liber.
0
Distincție acordată
Eu mă gândesc la dansatoare și balerine când aud "piruete". Nu am vrut să motiveze, dar... Și ele se fac totuși c-un scop. Înțeleg ce spui, văzusem și apoziția. De acord cu verslibrismul încetățenit mai mult. Piruete nu pot fi totuși rigorile versificației clasice ori alte preocupări de ordin artistic.
Poate am eu sfera imaginară foarte restrânsă. Oricum, îți acord stea pentru tot textul poetic. Nu mă cramponez dacă nu ador "piruetele". Motivele înstelării sunt cele din comentariul anterior.
Poate am eu sfera imaginară foarte restrânsă. Oricum, îți acord stea pentru tot textul poetic. Nu mă cramponez dacă nu ador "piruetele". Motivele înstelării sunt cele din comentariul anterior.
0
Am modificat, totuși. „Piruete” nu se potrivea, nici măcar în sensul figurat de „atitudini”, mai ales în contextul: „piruete [...]/s-au ghemuit în cuget”.
Mulțumesc pentru apreciere!
Mulțumesc pentru apreciere!
0
Foarte fain acum. Perfect sonet. Pe mine mă interesează rimele. Măsura, ritmul puțin mă interesează. De exemplu, în traduceri nu se pot respecta întocmai ritmul și măsura, decât cu mari sacrificii asupra conținutului. "Vagi reflexii" sună bine. Și "vagi reflexe".
0

încheiat magistral...
Felicitări!