Poezie
Liberi, fluturăm batistele albe
1 min lectură·
Mediu
Strada e-n beznă, luminează doar ochi de pisici.
Stăm pe bordură, lipiți unul de altul,
ca două file de carte ce-și caută una alteia înțelesul.
Pisicile miaună, se-aude și-o cucuvea;
lumea trece, noi rămânem în același film al târziului.
Cum n-avem bilet de voie pentru plutirea prin viață,
respirăm încet, să nu speriem peștii întunericului.
Ne-ar trebui batiste albe, să le fluturăm în calea târziului,
până va veni vreo vioară s-o acordăm, și-apoi să ne cânte.
În cutremur de sunete, să ajungem acasă,
unde va urma o pauză, despre care nu vom spune nimic.
022.764
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “Liberi, fluturăm batistele albe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14027496/liberi-fluturam-batistele-albeComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SDSDsilviu dachin✓Lumea trece, noi rămânem în același film al târziului - „filmul” ăsta, când adăpost de șenila vremii, când capcană din care ieșirea e prea complicată. Apoi titlul ăsta, cu excelentu-i... non-sens: la ce bun să se predea oamenii liberi?! Ori poate că prețul e prea mare atunci când e vorba de binele nostru?... Indiferent, să cânte vioara!
0
GPMulțumesc, Silviule. Am făcut mai multe modificări, eliberând textul de câteva formulări puerile. Sigur, am lăsat vioara să cânte. Poate am dat altă semnificație fluturării batistelor albe.
0