Acum o dăm la relanti, să nu vină Grăbita
să ne-ntrebe dacă mai avem ceva de făcut, ceva de durut.
Ce să zicem, taică? Toate poveștile au un final,
chiar dacă unele sfârșesc neterminate ori în coadă de pește.
Uneori, mai flutură la orizont câte un steag tomnatic,
până se pierde în ceață, iar ceața n-are nimic împotrivă.
Mai luăm viteză doar când ne depășește, la mustață, Grăbita.
(Cică ne-amintim de secolul nostru, când eram în frunte
la capete de oțel sau oțel pe capete, nu mai știu exact!)
În secolul ăsta (postuman, zic unii) a uita să fii om
înseamnă mai multe capete însângerate.
(Cică nu-i posibil să țâșnească altfel ideile!)
Prea mult sânge la orizont
(ca să nu spun prea multă pierdere de energie
pentru nimicul ce ne domină).
Pe noi, ăștia mai purii, o să ne ia, unul câte unul, Grăbita.
Dar voi ce-o să faceți când veți deveni sclavii roboților?
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 154
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “Cică noi, ăștia mai purii, ne-am născut în secolul vitezei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/jurnal/14174070/cica-noi-astia-mai-purii-ne-am-nascut-in-secolul-vitezeiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CȘDa, ideatica aici e beton armat,
așa un pic să ne atingă,
pentru noi ăștea mai purii,
:)
SVGrăbita iubește zidarii (oamenii cu proiecte)
nu-i grăbește, îi lasă să zidească TOT zidul
apoi, umăr lângă umăr, felicitându-l îl întreabă: mulțumit ești?
zidarul, privește peste umăr, apoi în zare și pe Grăbită drept, da’ drept, în ochi: acum, da!
- no, amu’ om mere… hai!
***
cred că mai ai multe cărămizi…
spor!
GPMărie, mă bucur că ai găsit în „armătura” textului idei de luat în seamă. Purii suntem, chiar dacă nu prea arătăm vârsta!
Iulică (așa se numește și fratele meu mai mic, tot de la Ilie), tu ai mers pe linia zidului meșterului Manole. Cărămizile sunt la locul lor, țiglele pe casă, de asemenea. (!) Tu spui că vine cu încetinitorul Grăbita și nu ne ia că avem treabă. (!)
Vă mulțumesc tuturor pentru comentariile voastre!
Un poem și despre Grăbită. Ceasul lumii întregi a început să facă tic-tac. Se apropie Grăbita lumii.
Sunt multe frumuseți în acest poem. Să le descopere și alți cititori, fără să le prezint eu!