Nu vezi cum sinele-i cocoșat de atâtea-ntrebări?
La capătul răbdării, mira-m-aș să te-aștepte vreo minune,
grațioasă, sfioasă, cu trei nume-n răspăr
sau, poate, cu nebănuite miresme în părul înfiorat de vânt și de gând.
Lași orice luptă deoparte, refuzi închiderea cercului,
preferi deschiderea în locul segmentului absent,
deși nu oricine poate să treacă dincolo de pragul imaginar,
i-ar trebui energii pe care nu le stăpânește.
Mira-m-aș să te văd cocoșat ca un verb de importanța acțiunii,
mai ales când ai ceva de spus, și n-ai prea spune.
Lași întâmplarea să facă tumbe-n energie joasă,
în timp ce privești de sus, cocoțat pe un ascuțiș de gând.
Pentru minuni legi nu există,
ele se-ntâmplă în energii mult prea înalte.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “Despre minuni numai bine .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/jurnal/14173726/despre-minuni-numai-bineComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GPGPGPGP
CȘÎmi place ce găsesc aici,
(aș putea filozofa ( și desigur contrazice poetul în unele versuri (cel cu imaginația:) dar nu am să, e poezie, binevenită provocarea în fața cititorului.
Am simțit ”la capătul răbdării, mira-m-aș să te-aștepte vreo minune”
poate pentru că primii 25 de ani din viață nu am avut răbdare de loc (acum,aici era deviza mea, visam să am o baghetă magică) iar acasă totul era despre ” cu răbdarea treci și marea” :)
într-un târziu am ajuns să fac școala răbdării de adevăratelea
și la capătul ei am găsit minunea, acea minune eram chiar eu, :) cea cu răbdare ... atunci am simțit prifunzimea învățăturii din popor (altădată o vedeam ca o slăbiciune din lipsă de cunoaștere sau ambiție)
cu cât mai mare e nerăbdarea cu atât mai multe ai de învățat/aflat și face/încerca ...
GPMulțumesc!
am înțeles devreme care este ideea, dar argumentarea este atât de plăcută, interesantă, că aș mai fi vrut
finalul, concluzia, nu îi văd rostul
titlul este sugestiv și textul dezvoltă perfect ideea
chiar este de dorit să rămâi, ca cititor, cu această metaforă
“în timp ce privești de sus, cocoțat pe un ascuțiș de gând.”
care vine ca cireașa pe tort, ca țigara de după, ca o baie relaxantă la sfârșitul zilei
plăcută și interesantă cugetarea ta