Piranda
Pe-o vorbă, doar, un bâlci ți-am adunat Cu doi țigani plângând la ocarină, Râdeai cu ei, desculță, balerină Și-n palmă, tu, Morgană, plutești cu-adevărat. Pe-o vorbă, doar, un bâlci ți-am
Inel de logodnă
Când dragostea se-ntinde Asemeni războaielor Logodna o prinde În cătarea inelelor. Din istorii, de departe Vii zeiță sabatină Ocrotită de-nsăși Marte Cu armura-i cristalină. Stânci în jur
Caractere
Câte-un pic, mai dă să cadă Toamna, pe de-ascunselea Rătăcită prin ogradă... S-a tupit de-a binelea. Doi paianjeni, printre struguri La o muscă se holbează Și îi țes degrabă ruguri, Totuși
Piaza bună
Fă-te frunză puf de dor, Zmeu zâmbind lângă un nor, Tras de fulger: nicovală, Tropote de vâjâială! Și te du poștaș, departe, Primăvara de-mi împarte. Și te du la miază-noapte, Să știe de-a
Păcate
A\' mele-s, Doamne, toate: Păcate și greșale, Și gînduri \'ntunecate... A\' mele-s, și-ale Tale. Mi-arăți care e Calea Cînd doară am greșitu, De plînge-n mine jalea Și simt cum îs
Muza
Din cosițe îți faci spice Genele să se ferice\', Din sprâncene nas, pesemne, Din frăguțe vorba semne. Zâmbetu’ ți-e mângâiere, Gura ți-i sărut cu miere, Mâna-n lapte alinare, Mijlocul valuri
Crez
Cum se-aprinde-n noi iubirea Făr’ de foc, făr’ de chibrite E precum ne este firea Și cum ițele-s sortite. Poți umbla o lume-ntreagă Și pe nimeni să-ntâlnești, Iar, de-ți mai rămane vlagă Să
Majestate
Vântule, strengar fugarnic, Faci salata mexicană Balansând ca un paharnic Clipele, cană de cană. În culori de mere coapte Vălurind norii spre lună Fugi din ziuă pînă-n noapte: Tu bătrân,
Cătălin
Frunza-n zbor, de vânt purtată, Ia cu dânsa-n depărtare Invitația de nuntă La un fluture cu-o floare. Câtă vâlvă, ce mai freamăt: De la rege la opincă, Că-s chemați să stea în capăt Nunul
Tătuța
Să știe toți c-avut-a și bunicul meu Și zadie, și-obiele și opinci… de gală Ce îl jenau, da-i făceau fală, În față, lânga-altar și lângă temeteu. De prin Crimeia când l-au ‘liberat Desculț
Premoniție
Privește cum timid răsare anu\' La orizontul veacului cel nou, Îngrămădind în sine cu toptanu Secundele ce ți le-aș da cadou. Te-ntreb, dar mă întreb pe mine De unde, dară, timpul
Vânător de... carieră
Îmbătată de voința Zurgălăilor încinși, Iarna și-a cerșit căința, Când erau cu treburi prinși Și țăranu\', și-orășanu\', Căci stă bine-n sărbătoare Să se cântărească anu\': Cât s-a scurs și
Lovitură de...palat
Cum plutea pe râu, agale, Un rățoi neastâmpărat Și-a croit din apă poale, Ba se și credea-mpărat. Vin la vale, asudate, O cireadă de juninci, Săturate și bălțate De zbiciuri și de opinci.
Citadela iubirii
Băltesc în ceruri ploi de stele, Izvor și muză creatoare, Ce umplu inimi menestrele, În nopți plutind în călimare Băltește-mi sufletu de tine, Iar vorba ta mi-e țărm ce-adie, Durerea clipei
Greierele și...
O furnică ce-i grăbită Car-o fărâmă de nucă, De zici că e surghiunită Și că toamna n-o apucă. Nu privește în vreo parte, Nu se hodină deloc, Nici nu vrea să fie-aparte De furnicile din
Violet
Mi-ai pus pachet, la școala vieții, Napolitane de iubire, Cu umbre-ți mâzgăleam pereții Portocalii, în năpârlire. La fiecare despărțire Porți se trînteau către-nfinituri, Doar timpul se ruga
Vis după ploaie
Va veni o zi ploioasă, Curcubeul să-l întindă, Să bem vin de Tămâioasă, Bucurii să ne cuprindă. Să mocnească cu săruturi, Rătăcind în pantomimă, Roi de mâini, plecate fluturi Spre o gară
Mi-e toamnă
Te-aș mușca pe tine toamnă, Cu semintele-ți cu tot, Îmbracată-n voal de doamnă Ce te mângâie pe cot. Te-aș sorbi dintr-o privire Dup-o ploaie de ochiri, Sfântă ca o mănăstire, Curcubeu de
Zile de-o noapte
Se leagă zilele cu nopți De-ndrăgostiți avari în doruri, Ce lasă dezmierdate șopți Să șuiere, vestind ecouri. Se leagă nopțile cu nopți Când seară mi-i deja de tine, Vrăjit clătind ochii
Balet
Rotește-ți genunchiul, traseaz-asfințituri În vârfuri, desculță și nu te opri O mână-i întinsă, spre ea să te fluturi Cu doruri te-aș cerne de m-ai asupri. O creangă, din suflet, în fața-ți
Enigma
Plouă iar cu mere roșii Prin livada descântată De găini, când vin cocoșii, S-aibă puii și ei tată. Rușinat, de mirul lumii, Fiindcă iar a-ntârziat, Soarele-i urcat în funii, De urechi e
Maria
Mijesc în ochii tăi corăbii Ce-s legănate de dorințe, Stindarde sunt din inimi săbii, Lucesc în lacrimi suferințe. În valuri vorbele te spală Și-ți suieră-n urechi cuvântul Că vine clipa
Frați de cruce
Verde crud din cer coboară Codrii-n cefă-i mângâie, Norii stau urcați pe scară, Oltul, încă, gâfâie. Un pescar în negre haine Dă cu bățul pe cât poate: Solzii să-i pună de pâine, Pân\'
Botez de primăvară
Scâncete de ghiocei Ce-s spălați de mici pe față Fac o vâlvă sub condei; Șevalet dospit pe gheață. Toporași cu viorele Vin cu toții ca să vadă Ce-au descântat Babele: E doar verde-ntr-o
Zodia Scorpionului
Sta întinsă printre stele O fecioară ce-i ursită Unui fântânel prăvale În caleașca dezdoită. Când, deodată, o săgeată Drept în inima-i aprinsă Dor nebun ca de fregată, Ce de valuri fu\'
Charter
În nouri rătăciți privirea îți ascunzi Să speli, surâzând, văzduhul cu ei. Albastru-l prelingi, în voaluri scufunzi Obrajii de oceane gătiți de cercei. Postezi arhimedic speranțe pe orbite Ce
Spre Tine
Mi se preumblă zilele spre minți, Prin cărnuri usturând de-acum un mâine. Visez să-mi port oasele-n dinți, Să fiu, măcar, precum un câine. Să fac cu soarta jonglerii, S-arunc cu timpul-n
Vuietul cuvintelor
Se-nghesuiesc cuvintele afară, Pe geamuri țintuiesc buchete \'ncețoșate, În forme noi doresc ca să apară, Se zbenguiesc în rime de-a gata \'ncătușate. Horesc o feciorească ce-n vuiet se
Trandafirul galben
Rostuită în spirale Arcuite ca un cântec Dragostea-mi ieșea în cale, Fermecată, grea de pântec. Semănată cu dorințe Încolțite peste poate, Se strecoară prin ființe, De nu știi cum o vei
Colindul fulgilor albaștri
Fulgii de doruri albastre să bată-n obloanele inimii Voastre, S-aducă din ceruri iubirea nestinsă, ținută chezașă de astre! Nămeți de zăpadă să-i faceți mai oameni, să dârdâie negru de frig, Iar
Prințul făr’ de frică
La curtea lui Falnic Veac Fi-va mare ’nscăunare. Prinții timpului prefac Vremi ursite ’n sărbătoare. Mugurii Anului Nou Se despică în secunde. Anul Vechi e un ecou Despuiat, care
Pribeagul iubit
Tot gândind la Paganini Dacă poate să-l întreacă Mi-a înnebunit vecinii, Fredonând aceeași placă. -Tu, greiere, nebunatic, Ce-ai cătat în a mea baie Să mă \'ncânți ca pe-un fanatic Sau ai
Tango cu fluturi roșii
Tremurând la fiecare adiere-a unui vânt Frunza-i, sincer, speriată, dar se ține... de cuvânt, C-a promis încă „din fașă”, pe când mugur creanga-a fost Că va legăna o floare și-o să-i cânte pe de
Spectacol în ceruri
Divina comedie Se joacă ceas de ceas, Doar publicul nu știe Cortina când s-a tras. Actorii-s cei d-afară, Au rolul învățat Confundă partitura, Cuvântu-i aruncat. Așteaptă toți
Orga
De mult nu te-ai mai unduit ca un acordeon, să-i amintești fluierului piciorului că-l poți face nai, să-i cânți logaritmul infinit. De mult nu ți-am atins clapele, să amețim clopotul
Parfum de toamnă
Într-o lume ideală, de-o culoare infinită, Verdele febril strănută, ba pe-alocuri chiar palpită. Doi copaci din curtea școlii care vor să studieze Și-au făcut în grabă freza, iar acu\' vor să
Un cer înlăuntru
Atâta rouă am în suflet Și frigu mi\' până la oase Rămas-am singur ca să cuget Unde s-au dus clipe voioase. Căci iarna vine pe furiș, În țurțuri lacrimi poposesc, Iar pojghița e cât un
Scrisoare de dincolo
Nu pot să-ți văd lacrimi în ochi Când știu că fiecare picătură E presărată cu-n deochi, Din tine e o fărmitură. A tale lacrimi mă orbesc, Mă ard pe dinlăuntrul, În ceruri nu pot ca să
Ipocrizia
Ipocrizia, sora cea bună a dreptății S-a năpustit la beregată, Ca-n numele egalității Respectul să îl punem la găleată. Nimic mai lesne nu e de făcut Decât să îți convingi copiii Că ai făcut
De-ar fi
De-ar fi să iți ating, măcar în vis, buzele, cu șoapte, De-ar fi să îți pictez, pe gât, nopți roșii, gata coapte, S-aud parfumu-ți de pe mâini cum se coboară-n lapte Să-mi ceri orice ai vrea, să
IubiRea
IubiRea Erotice gânduri Se-nvăluie-n cuvinte, Te-aruncă în abisuri Iubirea ce minte. A fost sau nu a fost real imaginarul, Nenchipuita clipă, ce a umplut paharul? Setos am fost și sunt, ca
Tainele Universului
Am furat un secret de la zei, pe care am să vi-l dăruiesc fiecăruia, să descifrați cât mai repede tainele Universului: \"secundele nu sunt egale decât pe-alocuri\".
Gramatică
Gramatică Mai mult ca perfectul e imperfectul. Trecut plus timp egal viitor anticipat. Viitor anticipat plus credință egal viitor sigur. Ahh! este o interjecție mult mai plăcută decât
La fântâna
La fântâna La fântâna fericirii am venit să mă adap, Luciul calm, oglinda firii, să-l sărut, de griji să scap. Gura ta surâde-a rouă, dimineața, printre flori, Zâmbete plutesc pe apă, se
