în liceu am jucat volei. mult.
aveam și-o echipă a clasei.
eram căpitan.
jucam în cupa liceului, unul chiar bun pe vremea aceea și cu faimă pe măsură.
în echipa noastră doar trei din șase eram
au fost născute fără scâncete, pe bandă. azvârlite direct în lumină, nude, goale de orice zestre estetică. s-a mizat pe ingenuitatea lor, pe instinctul de a se adapta oricum, oriunde.
s-au
mda. am ieșit din baie pe la și jumătate intrînd direct în ora aia puturoasă când cică cei mai mulți crapă dormind. nu o pot suferi.
am ieșit chitită să-l ascult pe dylan cu things have changed
în condițiile în care nu fumez momentul devine măreț în nimicnicia gestului.
îmi frământ mâinile, chit că mi le-am ocupat pentru câteva mici eternități fumînd țigara tocmai aprinsă.
îmi place
se spune ca primele amintiri conștiente/izate le avem de pe la 3 ani.
ei bine, chit că este sau nu așa, îmi aduc aminte perfect de primul meu coșmar conștientizat cam de pe când aveam 3 ani.
se
când un bărbat spune femeii de lângă el,
uitîndu-se la ea
în ochii ei
la buzele ei
în ea
că este frumoasă
avînd revelația că și o alta poate fi
( nu numai femeia_iubirea fundamentală a
din celula copulației ascult
jazz
geana mi-a surâs pe ritm de blues
- de-atunci știu să fac cu ochiu\'
doar că între timp s-a schimbat ceva
ritmul
ochiul
sau doar geana
\'geana mea\' -
îmi urezi să ajung să fac acea călătorie în jurul lumii.
cretinule
nu mi-am dorit niciodată o călătorie în jurul lumii știute sau bănuite de tine
îmi doresc o călătorie cu omul meu
în jurul
mă, eu iubesc ploaia.
am adorat-o și în după-amiaza asta. intens. sincer.
în momentul în care tramvaiul în care te afli se umple de fum de la paștele mă-sii...nu știu ce roată, când toți
nu veni acum să-mi zici cât de perfect
a fost
ați fost
ați avut
te-ai amăgi de două ori
- a doua oară, că te-aș crede -
nu te poți fute cu o femeie, gândind că faci dragoste
cum nu te poți
m-am trezit cu degetele sufocate
mă frământă în pișcături sâcâitoare
și mușcă din aer neputincioase
vor să te apuce, existînd
îți adulmecă mirosul crud de somn frânt
le excită, se frământă,
femeie...bărbat..
mi se pare că lumea
îți este întocmai
cum îți e și chipul:
rânjești, îți rânjește
zâmbești, îți zâmbește
și glonțul lovește
doar tâmpla
ce cere
odihnă.
dacă te uiți mai
se ia un bărbat
i se dă coasta-napoi
- cel mai probabil alta -
se pârlește ușor
răsucindu-l pe toate părțile
(dintre cele rămase
crude)
se stropește
se-aromează
se dospește
se
uiți un lucru, iubite
am troienit împreună
am răsărit pe aceeași buză de prăpastie
ne-am hârjonit pe-aceeași scoică tocită
un singur zâmbet de nimic
ne-a binecuvântat trecerea
prin larma mută
Dialog mamă-copil (de 5 ani și 4 luni), cu observația că picei îi căzuseră cu două luni, respectiv o lună înainte, primii dințișori, momente urmate - firesc, nu? - cu punerea lor în fața de pernă, în
stau strâmb și-ncerc drept să mă socot
oare de ce și care-i ...\"cioaca\"..?!
niciun îndemn și niciun chicot
nu lămuresc defel ce-i joaca
alegerii printre cuvinte
clasării lor, de
este consacrată deja și aproape demonetizată ideea că femeia este o floare, pe care bărbatul trebuie să știe să o îngrijească zilnic.
so, propun - ținînd cont exclusiv de viziunea unui amic - un
un vis... un film... un negativ... o copie la indigo
erai secat, ți s-a supt seva până-n rărunchi
chiar dacă ai început să te usuci, n-ai crăpat. ai zăcut în neștiința a ce ți s-a întâmplat.
Jumătate de pas înainte
nu mă face să pierd cursa
Dar nici s-o câștig.
Jumătate de gest în defavoarea mea
nu mă face să renunț
Dar nici ceva să schimb.
Jumătate de gând în...gând
nu
scrumul de țigară cade perfid
pe lângă rostul lui
uiți că pendula geme
între două trosnituri
că ușa de fag s-a cioplit singură într-un altar
și poți să juri că aburul ceaiului
devine o