gena gurau

parcă mai citeam p\'aci ceva despre \'sexul creierului\'.

da\' realizez că vorbești o limbă universală aici.
bazată pe onestitate.
și eu cred că ți-a ieșit ca mesaj.
la mine, cel puțin, a ajuns.

cum highu\' a folosit deja unul din termenii mei preferați, doar subscriu.

eu am un defect.
mă rog, adică, unul mai evident decât altul..

dar citind aici nu numai că aud într-un mod dement ce scrii, dar vizualizez în același mod.

după cum observi, folosesc mai multe cuvinte decât tine în poezie, încercînd să-mi exprim părerea despre. uneori îmi iese. :D

ideea e că EXACT aici e clenciul!
și când iese, e mișto tare.


acum merg la celelalte.

n-am prins varianta inițială.
are laurențiu talentul ăsta de a fermeca într-un fel anume :D

ce-mi place tare mult la asta:

\"toate femeile încăpătoare
care și-o trag delicat cu zbârnâială
jenându-se ca doamnele de fericirea lor\"

este că ai prins subtil o psihologie întreagă.
trust me.

ai talentul de a țintui.
mie mi s-a mai întâmplat la un text de-al tău.
și în condițiile astea, chiar nu am cum să comentez.

important pentru mine este ce regăsesc.

\"la naiba
nu vreau să mai fiu decât nimicul nu vreau să luminez
luați-mi dracu’ felinarul din mutră și îngropați-mă numai în voi
înghițiți-mă și închinați-vă ca după anafură\"

uff!

mulțam.
acum urmează să plasez termenii respectivi, cu definițiile în față, în contextul în care i-ai folosit.
dacă tu consideri că așa trebuie să aflu despre...orice, te contrazic.

referitor la \'turnir\'.
zău dacă știam că autorul textului de mai sus este și autorul poeziei respective.
dar și mai zău dacă are asta importanță, proiectînd-o pe situația în care ne aflăm.
dar dacă ai adus-o în discuție...frate! acolo vorbeam românește.
amândoi chiar. știi?!

eu în locul tău, acum că oricum recenzia este făcută, închisă, copertată și pusă bine, dacă vin aici, aș veni cu un text periat cumva.
nu trebuie să te supere reacțiile cititorilor.
unii dintre ei sunt de specialitate, chiar cei mai mulți.
și totuși reacționează contrar ideilor tale.
ascultă-i. pe toți.

ok.

recunosc am citit doar jumătate.
și asta cam de două ori.

te rog să mă ajuți deocamdată cu explicarea următorilor termeni:
diaristic, sineitate și actanțial.

pe cuvânt că stau cu DEXonline deschis.

cât despre pharmakonizare, la un moment dat o plasezi între paranteze:
\"Fermecarea (pharmakonizarea) textuală\".
so, să înțeleg că înseamnă ceva în zona fermecării?!

tot dex-ul mă informează că:
RECÉNZIE, recenzii, s.f. Prezentare succintă (la apariție) a unei opere literare sau științifice, cu comentarii și aprecieri critice. – Din germ. Rezension, it. recensione.

iau o gură de aer și repet: prezentare s u c c i n t ă.

crede-mă, atunci când răsfoiesc o carte, primul lucru pe care-l fac este să caut partea introductivă, care mă poate cuceri instant sau nu.
atunci când am asistat la lansări de carte, am ciulit urechile la chestiunile spuse la obiect, concret, concis, clar, coerent...ș.a.m.d.
chiar și aici, pe agonia, am reținut imediat titluri de carte tocmai pentru că prezentarea lor era făcută decent, în limita asimilării cât mai evidente a informațiilor lansate.

ce-ai făcut tu aici frizează altceva.
și sunt atât de încurcată, că nu găsesc nici măcar un termen pentru asta.
scuză-mă, nu sunt literată, sunt doar un consumator oarecare.
și am avut toată bunăvoința și dorința să te citesc. să mai învăț ceva. să mai rămân cu ceva.
dar devine dezamăgitor și frustant când înțeleg că - după cum afirmi:
\"Pentru cine nu e în stare să înțeleagă, nici nu-mi bat capul\"
nașpa!

un singur lucru mai am de spus:
la astfel de recenzii este de preferat exclusiv citirea cărții, fără niciun apendice dintr-ăsta, publicat și recunoscut și apreciat doar de cei pe care îi duce capul.
eu, cel puțin, m-aș lipsi cu drag.

ps: vezi că în textul de mai sus, cel puțin în prima lui jumătate, ai câteva diacritice lipsă și multicele litere înghițite.
sau poate o fi vorba despre termeni noi, pe care, evident nu am cum să-i cunosc.
ever.

încep cu finalul, care mi se pare savuros în contextul în care, în imaginația mea devia(n)tă, am translatat deja învățăcelul din bus, cu tot cu scaun și l-am fixat pe post de stalagmită lângă înțeleptul picurat intens prin \"curgerea coloanelor umane\" de vârfurile stalactitelor..

încep și totodată și termin. :)))

mie îmi place cum redai aici urmele pașilor de aiurea, urmele trecereii oamenilor de oriunde.
firescul și succedarea lor normală, cotidiană..
pentru a aluneca apoi, ușor, printr-o decopertare delicată, aproape imperceptibilă în planul firescului personal.
un flash introspectiv, preț de-o stație de autobuz, care, generos și la fel de firesc, te redă mai apoi mulțimii.. :))

\'construcția\' a ieșit de minune..
posibil. :)

nu știu cât o să înțelegi ce spun acum.
eu zâmbesc permanent când imaginile celor doi oameni duși îmi revin în gând și suflet.
de fiecare dată când aprind câte-o lumânare și pentru ei, îi simt veghind și zâmbindu-mi.
și, în mod firesc, le port zâmbetul cu aceeași duioșie simplă cu care-l primesc.

(și) de aceea zâmbesc permanent clipei de față...știi?! :)

thx.

uuff!!..ce avem aici?

preaplin darnic de teamă binefăcătoare :)
preaplin îndestulător în spațiul acela intangibil de spate-în-spate..

cred că nu greșesc dacă afirm că tu ai prins aici ceva din esența aceea mistică - atât de greu de atins - a iubirii.
a relației celor trei entități: ea, el și iubirea.



..tu încă numeri, nu?!
no problem.
mai ai un obraz. :))

pe puncte, ok?

1. chestia cu poemul - poema este clară.
cu toate exemplele de resort.
aici rămânem neutri, bine?

2. \'și\'-urile alea au un gen...repetitiv.
chiar este un soi de cascadă acolo, adrian.
sau, mai degrabă, o disimulare a ei.
un indiciu pt tine: vorbesc mult, gesticulez mult..
dar intru și în bârlog atunci când este cazu\'.
acum, nu este.

3. \"îți, nu te, dă-mi\"
..?!
aici ar fi ok să faci un efort să-mi explici.
nu am priceput.

3\'. melodia am găsit-o ulterior.
recunosc cum că laurențiu, prin postarea într-un comentariu de răspuns a unui link valoros al ăstora de la portishead, mi-a adus aminte de ei.
și așa...urmarea este previzibilă.
chiar mi-a plăcut ideea buclei despre care îi spuneam mai sus dumitriței.

4. ei...aici la \"altfel\" vs \"astfel\" este interesant.
\'altfel\' chiar înseamnă altminteri, în caz contrar. sau nu??
\'astfel\' înseamnă așadar, prin urmare, în consecință.

dacă varianta mea presupune alternativa, a ta induce continuarea ireversibilă.
recunosc cum că este ok și propunerea ta.
interesantă găselniță, oricum.
tre\' să recunoști că sunt ceva mai tolerantă aici. :))

ps (cred..sau pct. 5?!)
nu cred.
dovadă că discutăm despre.

chiar îți mulțumesc, îndeosebi pentru răbdare.

ps. o destăinuire-sugestie:
ascult jazz.
vechi.
cole porter & comp. :))

ete și că, involuntar, ai \'feminizat\' ideea de poem...numindu-l \'poemă\' :))
probabil tot dintr-o pornire-răbufnire exclusiv masculină.
justificată, de-altfel.

doar o nedumerire:
dacă de lanțul tău atârnă ceva - respectiv ceasul,
lanțul inventat de către femeie se închide sau rămâne cumva suspendat în veriga slabă...sau ceva de genu\'?!

mulțam și anticipat și retroactiv, meștere!

uuff, iulia..
se simt clar momentele distincte de \'scris și scris și scris\'.

am citit pe nerăsuflate, iar partea terană, rustică, atât de cursivă și autentică a amintirilor tale mi se pare neprețuită.

..partea \'aeriană\'..hmm...parcă n-o voiam în calupul ăsta.
chiar dacă justifică pe undeva titlul și pretextul textului.

te-am citit constant.
îmi place foarte mult ce constat chiar în seara asta:
ai prins un \'cheag\' fain, rafinat, care atrage în mod cert.

textul tău mie îmi oferă două planuri distincte.
două secvențe întrepătrunse, totuși, într-o manieră subțire, dar elastică și trainică întocmai unei pânze de păianjen.

m-a atins țipătul din
\"cu pleoapa răsturna deodată orizontul
și boabe mici
de sânge
înrourau reci frunze\"

și, previzibil, știu, implacabilul onest din
\"un păianjen care țesându-și zodiacul
pe victimă o minte\"

mă, oricât de \'războinică\' și nărăvașă mă știu, prea mă miră ofensiva asta neașteptată a iubirii.
cu atât mai mult cu cât este, după cum spui, atât terenul de luptă - \"turnir animalic\"
cât și arbitru - \"Îi lași drepți / numai dacă-ți rezistă / la proba de salt nărăvaș\"
precum și \"antrenor în luptă dibaci\"
și patroană a întregii operațiuni - \"Îi verifici ca o regină normandă\" ....
și, mai ales, însuși trofeul, target-ul întregului deranj. :)

transmiți acut sentimentul de \'care pe care\' sau, mai exact de victorioși și pierdanți într-o zonă atât de controversată, dar în mod cert al naibii de sensibilă și delicată.
asta contrariază, poate, dar clar mustește de tensiune și forță.
recunosc, prefer genul ăsta de abordare suspinelor și lamentărilor gângave.

orice ai face și oricât aș căuta dau numa\' de umor sec și al naibii de reușit.
pentru a închide un soi de buclă - a se înțelege, a trece la altă filă de jurnal - recunosc cum că am căutat degeaba un firicel de umor negru p-aci.. :D

\"înseamnă că și măslinul e o ramură de plantă subacvatică\"

...oricât ai înecat fără drept de apel biata plantă :)))

ultimele trei strofe sunt faine!!
cu prima parcă încerci o...încălzire
nu știu cât a ta sau a cititorului.

în celelalte ai atâta motion_emotion cât pentru trei poeme distincte.

îmi plac teribil de mult.

...până când \'normalitatea\' asta de cartier este zdruncinată preț de doar câteva secunde de câte un geam spart..la o pasă temeinic făcută. :))

ai uitat de șotroanele și \'frunza\' și \'lapte gros\'...toate jocurile cartierești, reușite prin adaptabilitate și oarece imaginație.

este firesc să surprinzi cu ochiul adultului perspectiva noilor omuleți ce bat trotuarele de cartier.
și răzbate din ce spui atât toleranța în direcția, cât și tristețea percepției ei.

liviu, nu avem nici noi, nici ei, cum să sărim peste etape.
noi am avea avantajul ălora bătrâni.
ei...al tinereții, evident.
și tot timpul tre\' să știm să îmbinăm astea.
coabitînd. :D

:)))

știi jocul ăla al înnodărilor contorsionate la propriu??
nu l-am jucat niciodată.
până acum, când am un sentiment prea evident că se întâmplă.
este ok.
let\'s twister!!

ps. am defectul major al onestității - urlate sau șoptite...whatever.
în consecință, nu(-mi) moare. :D

sunt nu numai \'câteva exprimări deosebite\', ci ceva altceva, emilian, care, cel puțin pe mine, chiar m-a determinat să recitesc de câteva ori.
tu știi că mai discutam noi despre \"eu\"-rile ce hălăduiesc care pe unde vrea, astfel că, acum, de fiecare dată când ți-am citit textul, l-am proiectat secvențial pe pânză de cinematograf, pentru ca apoi să-l \'ascult\' și mai apoi să-l \'modelez\' cu privirea.

\"clipa ta de glorie\" - una dintre ele - este chiar asta de acum. :)
după cum spuneai, dacă atunci când vorbești de unul singur se mai găsește câte unul rătăcind prin zonă, tot e bine.