e-mail

trebuie să-ți mărturisesc că nu citesc textele de la categoria asta. nu din flsă pudore, am dreptul săleg ce-mi place din poezie. și asta e bine. revenind pe textul tău, am vizionat un documentar despre artiștii cre pictează......cu gălet. nu mă dau în vînt după astfel de manifestări artistice, dar îi invidiez pentru libertatea pe care o acordă ideilor. aici am simțit o revoltă din partea t, tocmai pentru această cenzură socială , care ne face viața.de..
cu sinceritate,

exact asta trebuia să transpară din textul ăsta, libertatea de a spune lucrurilor pe nume și de a face deosebirea între ce poate fi spus rațional, și deci lipit de autocenzură, și ceea ce poate fi relevat printr-o exprimare aerisită, neconvențională
habar n-am dacă am reușit, dar asta era ideea
mulțumesc

Ce să zic, să țin cont de comentariul tău la textul meu sau nu, ești un ludic incorigibil, însă cu rictusul subtextual de rigoare. Oare blamezi superficialul?

nu, nu trebuie să ții cont de comm-ul meu, deoarece ar însemna că ești resentimentar, ceea ce nu este cazul
eu blamez întotdeauna superficialul, chiar dacă nu s-a prea văzut, însă nu sunt de acord cu acel ludic de care pomenești, deoarece îmi neg rădăcinile optzeciste

as taia bucati din poem, doar ca sa le lipesc de mine, in locul mesajelor subliminale. macar atat. semn binevoitor de cititor fidel.
adriana

ce să spun, mulțumesc, deși nu știu dacă merit aprecierile, o spun fără falsă modestie

culmea e că în ciuda directeții actului ăstuia de exorcizare prin discursul descusut la tiv, se menține senzația de mocnire continuă. probabil datorită unui anume dozaj care nu e abținere, ci doar dubiul ce poate însoți și cele mai limpezi concluzii. asta îmi place.
însă la hambar acolo îmi citii cumva altceva, poate nițel mai puternic, mai concordant cu imaginea bătrânei. pentru că pe mine hambarul mă duce în zona aerului greu, da, dar un aer vegetal, deloc carnal.

ai dreptate, acolo am vrut să scriu ințial \"Ca într-o distilerie\", dar cuvântul mi s-a părut un pic pretențios, nu știu, deși nu este, are alura unui neologism și ar fi venit în discordanță cu exprimarea anterioară sau, așa cum spui tu, cu discursul descusut la tiv
trebuie să-ți mărturisesc că așa mi-ar place să discut despre poezie, deschis, cu cărțile pe masă, fără aere și fasoane de genul celor întâlnite pe aici în ultima vreme
mulțumesc

gelu, mă aliez și eu cu mădălina și îți sugerez să schimbi ``hambarul`` ăla, plasat acolo în mod nefericit, zic eu. cred că în nici un hambar din lume nu miroase a băutură plus rahat. mi-am permis să-ți sugerez modificarea cu pricina pentru că anunțaseși mai sus că ți-ar plăcea să discuți despre poezie deschis...

da, o să schimb, e clar că ceva nu merge acolo
mulțumesc pentru deschidere, e de bun augur

da, mă gândeam însă că oricum există deja acel englezism, plus că subliminal din primele versuri nu e nici el tocmai ne-neologism. de aceea poate distilerie, cum spui că vruseseși inițial, nu ar fi chiar ostentativ. asta e fain, că orice text rămâne constant deschis până la urmă.

cred că așa e corect, \"ca într-un grajd\", oare unde mi-o fi fost capul, știi, se întâmplă uneori, cunoști senzația cred, să ai foarte multe idei și să vrei să le scrii repede ca să nu le uiți, încât la un moment dat te blochezi și încurci termeni cât se poate de simpli
noaptea a fost un sfetnic bun