Poezie
***
1 min lectură·
Mediu
mi s-a spus că trebuie să fac asta
era o voce acolo
bine ascunsă într-un ungher
trebuie să cercetezi orașul ăsta
pas cu pas
anotimpurile au să fie cu tine
te vor purta în spinare
doar respirația va fi
din ce în ce mai puțină
iar porțiile de aer
din ce în ce mai mici
o să vezi
e cineva acolo care le taie
în diferite forme geometrice
și le face să devină
cât mai respirabile
îți vor fi livrate
în pachete atrăgătoarte
ca să-și croiască mai lesne
drum în carnea plămânilor
vei fi mulțumit
trupul tău va fi dat ca ofrandă zeilor
***
pas cu pas să cercetez
orașul
fiecare palmă de pământ
neacoperită de pielea lui cenușie
cu tălpile goale să umblu
să pipăi locurile prin care se mai simte
răsuflarea unui puls organic
apoi să trec dintr-o parte în alta
liniștit de parcă aș sta la taclale
cu propria-mi moarte
031
0
„anotimpurile au să fie cu tine
te vor purta în spinare...”
până la versurile:
” ...ca să-și croiască mai lesne
drum în carnea plămânilor”
Poezia curge extrem de ușor, extrem de simplă. Îmi place.