gd2wa

eu cânt la flaut. pe bune, vb serios

prin absurd, dacă ar fi să vin, vin și cu flyere de la \"accept\" și vă oblig să le primiți :D

multă baftă acolo, e frumos ce faceți

eu cred că e corect ce spui tu cu \"i like i dont like: I DONT CARE\" :) e normal.

cum la fel de normal e să-ți placă ceva fără explicații prea multe, ca atunci când îți place un bărbat, spre exemplu. eu, când mă îndrăgostesc de un bărbat, îmi pierd capul și nu mai am argumente logice. rațiunea cade. sigur că, dacă privește cu atenție & la rece, cineva ar putea observa că îmi plac de obicei tipii mai grăsuți, cu ochi spălăciți, ten curat și fără barbă, mustață sau alte accesorii aiurea. dar asta cade în primele momente.

la fel și cu versurile astea ale tale, ioan:

\"o distanță pe care moleculele corpului meu
o impun moleculelor
sânilor tăi\"

până la versul cu sânii, mie îmi plăcea imageria stranie & cu iz de almanah SF optzecist a acestei construcții. dar sunt de părere că \"sânii\" sunt un concept care alterează aerul tare al construcției SF și-l înmoaie. (îl \"blegește\", adică.) îl aruncă în derizoriu, cumva.

e ca atunci când o femeie se îmbracă elegant și de bun gust, dar uită să-și pună ceva foarte important... și totul e ok. totul e fain, o admiri timp de 10-max. 12 secunde, îți stârnește chiar oareșce emoție artistică outfitul său, până când... ah! observi că i se vede părul pubian prin pantalonii albi de in... și ți se ia, ți se ia complet (de femei) :) sper că m-am făcut înțeles.

(asupra pasajului cu halca de carne de porc - care mi-a plăcut - n-am să mai revin pentru că mi-e superlene și oricum nu contează.)

în fine, mai sper că ai umor să citești mega_printre_rânduri, ioan :)

orvoar

lectură lectură lectură! :) remember?

cum d-zeu se face, dar tu mereu cârcotășești la înstelări, recomandate etc. fă o analiză concretă, pe text, și spune ce nu merge. argumentează aplicat, nu așa cu târguri de carte. ți-o spun sincer și cu toată bunăvoința: eu cred că tu trebuie să deprinzi o anumită disciplină, mentală & estetică, și să încerci să aduci argumente atunci când contești ceva. și vei vedea că acest procedeu, dacă-l vei aplica, te va ajuta să scrii și mai bine. asta, desigur, în paralel cu lectură, cât mai multă lectură.

nu-mi place cum se termină aici: \"între mine și tine e tot infinitul
unui spațiu care nu poate fi niciodată comprimat
o distanță pe care moleculele corpului meu
o impune moleculelor
sânilor tăi\" - este, evident, soft și blegit (deci kitsch)

îmi place în schimb hard, ca aici: \"și bălăceala noastră în carnea înconjurătoare
ne e dovadă că sufletul nu-i decât o halcă de carne
de porc\".

e fain. aș fi dezvoltat un pic mai mult scena aceea a unei activități derizorii precum perforatul actelor. mi se pare f bună în contrapunct cu ideea textului.

apoi, nu știu ce e p. m. poate fi post meridian, în sensul că prin fața geamului vezi cum trece soarele către asfințit. mie însă p. m. îmi sună a altceva și - dacă e așa - la fel, aș fi preferat o dezvoltare un pic mai agresivă. dar poate greșesc.

în rest e mișto

e un text fain pentru că vorbește limba mea.

cu toate astea, cred că alegoria din primele trei sferturi din strofa 2 e forțată pentru că schematică și loc comun, facil.

de-abia spre final (ultimele 3 versuri) e mai interesant, la fel cum și strofa 1 e mișto.

dar per total m-aș bucura să citesc astfel de texte mai degrabă decât rahaturi cu stelele din sufletul învolburat.

și felicitări! sunt sigur că e o carte faină

e funny :)

\"un sunet se înclină
sub greutatea tăcerii\" - asta e o construcție oximoronică foarte apropiată de clișeu. deci tinde ușor ușor spre kitsch

apoi \"conturul îi e de necuprins\" e o exprimare plată. într-un poem de 9 versuri, ar trebui ca fiecare vers să fie bine cântărit și să-și aibă locul său atent gestionat în economia textului. de aceea un vers precum cel citat, pe lângă faptul că e în plus, nu are nici expresivitatea necesară pentru a susține intensitatea unui poem scurt.

chiar dacă nu alterațiile unui sunet luate ca atare creează tonalitatea și sentimentul / emoția unei piese muzicale, ci structura și relațiile dintre diferite sunete (alterate sau nu), ideea de sunet bemol e faină, induce într-adevăr un aer palid și sentimentul unei rețineri / neputințe. deși eu, unul, n-aș folosi-o niciodată pentru că mi se pare excesiv de lirică. deci cu bătaie spre kitsch, oricum. dar, repet, mi se pare ok chiar și așa.

diminuendo sună ciudat și stângaci. eu sunt obișnuit cu terminologia italiană pe partiturile muzicale. deci nu văd ce e cu diminuendo ăsta. e un furculision care încheie penibil un text oricum șchiop rău de tot.

+

îmi pare rău, sper să nu te superi pe mine și să mă împroști cu răutăți; am încercat doar să fiu sincer și să fac un comentariu pe text, fără jeg și atacuri la persoană.

- nu-mi place enumerarea aia \"ați fost / ați avut\" cred că \"a fost\" e destul

- \"tu zici că ți-ai futut viața, încă trăind-o / eu mi-o gâdil la tălpi vrînd să mi-o dansez\" aici e încă destul de greoi. simplifică încă și mai mult exprimarea dacă poți. oricum, fără atâtea gerunzii.

- \"am mâncat grahamu’ ăsta\" la fel, cred că merge cât mai simplu și mai pecutant \"mânânc pâine graham / mușc din ea / și nici nu mai contează la picioarele cui mi-au căzut dinții\". și atât. fără ultimele 2 versuri care sug, mai ales ăla cu vârful poantelor.

- \"nu-mi veni așa acum // oglinda s-a spart / doar o dată\" astea sunt faine și aș încheia așa. ăla cu \"noi însă, nu\" e clișeu & telenovelă.

deci cam asta, după părerea mea & în lectura mea f subiectivă & probabil deviantă. dar îmi place că ești smart & te orientezi pe text.

\"moșii cu pulele sculate\" - vezi că aici eu cred că ai o greșeală. de gramatică :) cred că pluralul la \"pulă\", cu articol hotărât, e \"pulile\".

apoi ref la text: e schematic, deci prost, deși punctat cu inepții lirice. iar glumița din final e cum nu se poate mai previzibilă.

sorry...

eu aș scoate ca un catarg, e o imagine pe care o vizualizez greu și are accente prea solemne.

aș lăsa aia cu mestecatul cu lingurița ca într-un trandafir. parcă are un aer mai confesiv, mai restrâns, mai de interior.

e un poem care poate să placă binemersi, reprezintă chintesența \"poeziei\" văzută dintr-o anumită perspectivă. cu anumite excepții (finalul, de ex.) aici e poezie în sensul cel mai evident al cuvântului, dar totodată cel mai accesibil. și iau, spre exemplu, asta: \"pe scaunul ăsta / ne lasăm hainele / unele peste altele // doar ele rămân îmbrățișate toată noaptea\".

e ca și cum ai cumpăra acuarele din Jardin des Tuileries; nu e nimic rău, sunt chestii de bun simț, nu sunt niște kitsch-uri. Poate dimpotrivă. Însă...

corect cred că e \"colora le mie mani come se tu fossi il mio domani\". subjunctivul e mai greu pt noi, neavându-l în română

e păcat de text și de ce-ai fi putut spune aici, mai discret căci mai percutant. nu poți amesteca discursul frust cu chestii spuse pe o topică & cu un stil vetust gen \"știu să-i fiu cale, drum, albie\" decât dacă e o ironie mai cu koi - dar nu e cazul - după cum nu poți amesteca futaiul cu ref. la bunul bietul d-zeu por favor. e păcat (de text, bineînțeles.)

discursul e sacadat, fragmentat, textul nu curge bine - dar cu asta m-aș putea împăca până la urmă. singurele puncte în care e coerent sunt cele legate de futai. acolo da, acolo e al naibii de coerent. și mai mi-au plăcut răzleț câteva chestii, câte un vers, o sintagmă etc. pe care mi-e lene să ți le iau cu copy paste & nici nu contează atâta timp cât mare parte din text e fututus as I said.

\"în care cineva te așează lent te ridică rapid
pe ritmul respirației inegale a obiectelor\" mi se pare fain și destul de expresiv

despre finalul cu ticăi mai am puțin nu mai zic. :)

e poezia asta, mi-a făcut ziua. e super amuzantă

:) foarte faină

vedeți că sunt câteva diacritice lipsă.

dar simțul ridicolului îl au pensionarii?

bunicii mei au 4 milioane pensie amândoi, dar nu i-am auzit să se vaiete. și sunt printre cei mai veseli & tonici oameni pe care-i cunosc.

ca să nu mai spun că muncesc de le sar capacele

\"la cimitirul viermănos din stația de autobuz.\" e acolo pe șos. antiaeriană, la \"tăcerii\"?

textul e destul de ok, deși eu l-aș mai scutura. e cam prea dens.

aș scoate 1st of all referințele la El, sunt de-a dreptul penibile - de cele mai multe ori - în poezia de azi.

e un text frumos, are pe alocuri vocea lui gellu naum - de ex. \"doar patrupedele o valorificau, / multiplicând-o în somnul lor unanim.\"

poate l-aș fi văzut încă și mai insinuant.

și poate că în partea a 2-a aș fi mărit zoom-ul de pe tine & mama, trecând la un context mai general, dar păstrând analogia pe care ai construit-o

nici nu au mai rămas zâmbete
de scăzut - e o exprimare cam nefirească în contextul acestui poem clar și cursiv

în fine, e un poem delicat