Jurnal
text rubil
1 min lectură·
Mediu
deschid ochii
ca și cum aș deschide palmele
dormitorul se afișează în uniformă de locotenent
mă scrutează din toate părțile
ca o singurătate de om
azi am ezitat îndelung să-mi mai curăț
bocancii străzile vocea
tot ce îți arată cel de afară
precum în armată,
este cum să-ți ții capul perfect aplecat cu un dozaj moderat
de indiferență
când treci pe lângă o ploaie.
acasă am o singură oglindă
sunt prima vietate pe care o găsesc
și ultima pe care părăsesc
credința este ceasornicar pe un zid.
când se sfârșește
mă opresc
iar singurul lucru care se repetă la nesfârșit
e despărțitura
acelor de ceas
042.987
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daria Darid
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Daria Darid. “text rubil.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daria-darid/jurnal/13891124/text-rubilComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DD\"aș scoate 1st of all referințele la El, sunt de-a dreptul penibile - de cele mai multe ori - în poezia de azi.\"
eu nu. si cand fac referire la un El, nu este neaparat vorba de vreun dumnezeu, ci mai mult de nevoia de credinta, un ax dogmatic [care este, pare-se, stearp]. in ultimul timp, imi pare ca rugaciunile sunt un mod uracios de a cersi. imi este rusine sa o mai fac, in schimb, am nevoie de acel dialog. gasesti penibil tu insuti? sau te-ai racordat la ceva venit din exteriorul fiintei tale? te intreb [desi nu ma intereseaza foarte tare ce ai de zis aici], pentru ca asa cum credinta imi pare o coala de xerox, asa si \"tabuul\" de a vorbi despre aceste porniri interioare imi pare un fapt generalizat, mai ales in randul \"intelectualitatii\" rece.
dar parerile sunt impartite,; eu, de exemplu, gasesc penibil de a ne focaliza atentia asupra unor constructii gen \" Eu am f*tut, Eu vreau, Eu ma misc in centrul universului.\"
Textul este unul [prea] dens, pentru ca surprinde mai multe planuri: eu - El - noi.
Multumesc de trecere .
eu nu. si cand fac referire la un El, nu este neaparat vorba de vreun dumnezeu, ci mai mult de nevoia de credinta, un ax dogmatic [care este, pare-se, stearp]. in ultimul timp, imi pare ca rugaciunile sunt un mod uracios de a cersi. imi este rusine sa o mai fac, in schimb, am nevoie de acel dialog. gasesti penibil tu insuti? sau te-ai racordat la ceva venit din exteriorul fiintei tale? te intreb [desi nu ma intereseaza foarte tare ce ai de zis aici], pentru ca asa cum credinta imi pare o coala de xerox, asa si \"tabuul\" de a vorbi despre aceste porniri interioare imi pare un fapt generalizat, mai ales in randul \"intelectualitatii\" rece.
dar parerile sunt impartite,; eu, de exemplu, gasesc penibil de a ne focaliza atentia asupra unor constructii gen \" Eu am f*tut, Eu vreau, Eu ma misc in centrul universului.\"
Textul este unul [prea] dens, pentru ca surprinde mai multe planuri: eu - El - noi.
Multumesc de trecere .
0
VG... dormitorul și-a pus uniforma de locotenent, sunt prima ființă pe care o găsesc acasă/și ultima pe care o văd înainte să plec, El care făcuse din ceruri o carte de vizită, oamenii care și-au uitat momentul de reculegere în peșteră - un amalgam de teme, de la cotidian la divinitate, din dormitor la stelele din ziua in amiaza mare, gânduri... interesant. V.G.
0
DDVad,
mi s-a reprosat deseori nestatornicia gandurilor . Intr-adevar, la o prima lectura, pare numai un amalgam de teme, insa titlul strange laolalta toate aceste planuri, aparent fara nicio legatura intre ele. Caci am schitat [ sau cel putin, asta am incercat sa fac] cateva momente-reper din viata Dariei.
Imi cer scuze pentru intarzierea raspunsului, astazi am vazut intamplator acest comentariu.
mi s-a reprosat deseori nestatornicia gandurilor . Intr-adevar, la o prima lectura, pare numai un amalgam de teme, insa titlul strange laolalta toate aceste planuri, aparent fara nicio legatura intre ele. Caci am schitat [ sau cel putin, asta am incercat sa fac] cateva momente-reper din viata Dariei.
Imi cer scuze pentru intarzierea raspunsului, astazi am vazut intamplator acest comentariu.
0
textul e destul de ok, deși eu l-aș mai scutura. e cam prea dens.
aș scoate 1st of all referințele la El, sunt de-a dreptul penibile - de cele mai multe ori - în poezia de azi.