Poezie
Văzduhul
1 min lectură·
Mediu
Azi sunt văzduhul
din paharul de cristal
nu-s lacrimă
nici val de mare
ajuns
ca un pirat la mal...
Azi sunt
aripa umbrei,
dorul fără taină
sunt amintirea
mea venusiană
pe nepăsarea
ta trist
suverană...
Azi nu simt ploia
nici dezamăgirea
cu tine in gand
mă joc
iar de-a iubirea,
iubirea unei
clipe ce-o să fie
in amandoi
doar prag
de poezie...
0114.021
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 62
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriela Marieta Secu. “Văzduhul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriela-marieta-secu/poezie/76043/vazduhulComentarii (11)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GSOf, cred ca la capitolul iubire-dragoste, la modul serios - academic am ramas repetenta... Luciditatea nu-i buna cand e vorba de ce simtim... chiar daca simtim discontinuu, desincronizat...pe toane, cand eu... cand el... un el la puterea x... mai mult imaginar decat real, concretul monocormic, tine de monogamie..barbatilor le place policromia, sunt si femei care nu pot trai in monocromie... deci ma joc... afara ploua, as putea inumara bani... as termina repede... sau as putea juca jocul de-a dragostea... mai bine scriu...
0
SCimi plac la nebunie jocurile, recunosc si, inca nu asa cum iti imaginezi tu, dar chiar peste limita imaginatiei tale imi plac jocurile! :)
nu m-as juca insa niciodata cu sentimentele cuiva...
dar nu te acuz...
poezia insa nu e altceva decat poezie, lucru stiut :)
nu m-as juca insa niciodata cu sentimentele cuiva...
dar nu te acuz...
poezia insa nu e altceva decat poezie, lucru stiut :)
0
MPDistincție acordată
Azi sunt văzduhul
din paharul de cristal
nu-s lacrimă
nici val de mare
ajuns
ca un pirat la mal...
Acest Azi dă frumusețea poemului tău, emoția intelectuală uită de toate și se prinde în jocul dragostei. Îți faci un portret interior, vibrezi inconfundabil prin faptul că ești văzduhul, clipe privite prin cristalul lacrimă.
Azi sunt
aripa umbrei,
dorul fără taină
sunt amintirea
mea venusiană
pe nepăsarea
ta trist
suverană...
Totul pare fracționat, dar necontenit și iscoditor : dorul fără taină explorări tenace pe pe nepăsarea / ta trist/i> e o ,,tânjire’’, o nevoie de absolut - suverană...
Azi nu simt ploia
nici dezamăgirea
cu tine in gand
mă joc
iar de-a iubirea,
iubirea unei
clipe ce-o să fie
in amandoi
doar prag
de poezie...
Sfârșitul mi se pare fascinant, profunzime și coerență a versului, clipa pare a fi simbolul poeziei tale .
0
MP0
MP...</i>
0
EA Superba policromia asta! :)
O poezie cu o curgere lina, foarte expresiva care s-ar potrivi albumului meu cu leacuri pentru tristete.De recitit si de rascitit!
O poezie cu o curgere lina, foarte expresiva care s-ar potrivi albumului meu cu leacuri pentru tristete.De recitit si de rascitit!
0
EDMi-a placut foarte mult poezia ta, Geea. Nu pot sa nu ma intristez, gandindu-ma cate astfel de poezii au ramas neobservate. Imi place de la un mal la celalalt, vazduhul tau.
0
GSVa multumesc de trecere, de faptul ca am reusit sa va captez imaginea cu respiratia acestui vazduh...candva, cineva care ma iubea si respecta imi spunea ca sunt doar vazduh si lumina... uneori asa ma si simt...
0
MP Incerc sa inchid tagul
0
GSimi place si mie poezia asta, acum la distanta in timp, am si eu o clipa de timp liber, poezia imi pare scrisa de altcineva... cred ca ar trebui sa ma citesc si eu cu seriozitate dupa ce scriu repede cate o poezie pe aici, ca sa nu le pierd... nu mai folosesc de mult hartia, timpul ma preseaza...asa ca scriu repede, uneori nici macar nu citesc ceea ce scriu, e cazul sa ma citesc, nu?! va multmuesc...
0
De ce, dar...nu-mi suna...jucaus?