La noapte
Știu și eu dacă la noapte șoapte vor veni tiptil dacă vor ieși din carte deșănțatele stihii... Am să pun de pază poate usturoi într-un bostan să alung din viață o moarte ce m-așteaptă de
Trebuie
trebuie să merg mai departe nu pot din gânduri să-mi ies stau lângă mine ca-n moarte viața îmi e fără sens... țara aproape străină durererea și-o înghite plângând vremea amarnic
Cu orizontul în brațe
Cu orizontul în brațe Am rămas... Cu verbele amânate În mijlocul Unor substantive fără culoare... Strâng între pleoape Calea Lactee inutil, Transparența azurului, Norii fără lacrimi, Marele
Nu știu dacă timpul
Nu știu dacă timpul iți mai este prieten dar totuși, e iulie plin de lacrimi... Soarele nu-mi arde privirea, cerul și-a închis vămile albastre și trăiesc un soi de tinerețe fără
pentru care ochi
pentru care ochi pentru care urechi să mai spun în cetate versuri fără ecou în oglinzi deformate? pentru care păduri pentru care înalt printre atâtea securi să mai cânt, să mai ard?
Vindem iluzii
Vindem iluzii zâmbim amar adevărul are culoarea tăcerii zgomotoasă tăcere Artificiala reglare demografică este în plină desfășurare Călărim fantomatici cai tropăim pe muțește într-o
Spre nicăieri
Spre nicăieri scrisoarea mea se scrie cu litere de lacrimi și multă nebunie... Spre niciodată pașii cuvintelor stinghere nu-și mai pornesc avântul nu au ce să mai spere... A nimănui e
Mulțumesc pentru aripi
Stai preț de-un zâmbet la marginea unui nou rămas bun, orizontul mă lasă să-l pășesc ca pe-un drum. O lacrimă las să alunece lin peste vămi de cuvinte ce-n minte îmi revin. De aici mai
Zadarnic
Zadarnic am strigat să ieși din joc spunându-ți că pe gheață niciun foc nu va opri al lacrimei prăpăd. Ce mână să-ți întind ca să te scap din ghearele adâncului înalt? N-ai
Lângă clipă
Lângă clipă aproape sobru mă întreb de care codru spui că n-are nicio rimă când cuvintele se animă sau se adună într-un joc cu iz de rimă? stie cineva cu ce rimeaza CODRU?
Ia și tu
Ia și tu o bucată de inimă o bucată din drumul parcurs împreună și nu întreba printre lacrimi mie ce-ar putea să-mi rănână... Ia și tu jumătate de zâmbet jumătate de vis după cum
ÎÞI SCRIU…
Mâine… Îți scriu din țara Amintirii Bobului de grâu Cu ochii arși De lacrimă Pe obraz ajunsă râu Dintr-un prezent Pe-o masă fără pâine. Îți scriu din țara Copacilor Desprinși de
Și hai
Și hai mai departe prin viață că uite m-ajunge și timpul din urmă, iubite... Și hai mai aproape de-o clipă împreună că uite între noi depărtarea se adună... Și hai să-l trăim în iubire
vis de vară
A venit azi noapte toamna numai tu nu ai venit să oprești la vamă vară din iubirea altui timp... Au căzut azi noapte frunze clipele s-au pârguit în altarul unor scuze aruncate pe
Mâna mea de țărână
mâna mea de țărână nu va ajunge la lună sufletul meu de văzduh nu va ajunge în lut... văzul ce-mi arde în priviri se adună în stinse și reci amintiri tot ce îți spun și aud nu are aromă de
N-am pași
N-am pași dincoace de mine umbra mâinii tale îmi ține ploaia unui dor ascuns din ultima scrisoare rătăcită în pădurea întrebărilor oarbe de orice răspuns...
Anul acesta
Anul acesta se poartă o culoare amară curcubeul e deja perimat luna a obosit să apară zorii de zi haină de ploaie și-au luat... Anul acesta pare de piatră fără lumină fără de
Puțină vară
Mi-a rămas puțină vară timpul mi s-a desfrunzit clipa în dor îmi e amară crinii toți s-au ofilit... Rece luna mă privește din înalt rotat de cer verde marea se lovește de-al meu țărm atins
Nu vei ști
Nu vei ști niciodată adevărul despre dragostea mea vei bănui doar macii din lanul de grâu a sărut peste fruntea înstelată... Nu vei știi niciodată adevărul instinctelor sfărâmate în
Ne minte primăvara
Vezi, ne mai minte iarăși primăvara ne mai iubim în floarea de gutui deși pe pleoape îmi arde înserarea mă sting în vise ca stea a nimănui...
Marea pentru tine
Privirea ta ancorată de-un zâmbet îmi amintește de marea pe care o iubeam amândoi... Vezi, verbele mele sunt, atunci când vorbesc despre tine, duse de pescăruși dincolo de ultimul
Modern
Am întrebat prezentul compus câte ceva despre clipa unui spațiu de senzații răpus... Printre vorbe mai mult șuierate am aflat despre niște reprezentări refulate în sexul ce nici
Mi-alungă
Mi-alungă din suflet din vise o stâncă și-un clopot de lacrimi bătut azi în dungă... Cunună de lauri arunc pe coclauri mi-e setea fierbinte și fără cuvinte mă doare sub soare a mea
Aș putea
Aș putea vorbi despre dragoste dacă n-ar trebui să-l găsesc pe Pytagoras în armonia unui univers hieroglific... Of, biet Egipt, cum nu spui tu tainele culturii elene... Nici
