Lectura poeziei

Lectura oricarei poezii se desfasoara pe trei piste simultane, dar inconsecvente. Ceea ce e scris, semnificarile pe care le poate primi ceea ce e scris, motivele si imprejurarile pentru ceea ce e scris si pentru semnificarile primite sau imaginate. Ultima pista mi se pare si cea mai frumoasa, intrucat solicita mai mult imaginatia, ramane in totalitate pe taramul ipoteticului si face legatura intre tine si autor. Incercand sa-l intelegi sau sa ti-l imaginezi pe poet, inevitabil te supui singur unei perchezitii minutioase. Nu stii daca va fi si una fructoasa, dar daca da, poezia probabil iti va placea. Sau o vei uri, ceea ce trebuie sa recunosti ca e un sentiment neasteptat de puternic.