Poezie
Le Sirene
1 min lectură·
Mediu
singurătatea este singura care face diferența între oameni
între ușile înțepenite și inimile care ne devin niște câmpuri de bătălie din ce în ce mai încăpătoare
pentru fantomele conștiinței noastre
dar nu
noi avem aceeași culoare
aceeași culoare sângerie care
face limbile ceasului să facă pe moartele
iar apoi când nu privește nimeni
să se joace libere
am fost liberi
suntem din ce în ce mai oficiali
nimeni nu ar bănui nimic, nimeni care nu ar ști cum să privească
umbrele noastre care încă fac dragoste
am fost îndrăgostiți
de la mine la tine e cea mai mică distanță cuantificabilă
din buzele tale începe gerul care îmi învinețește pașii, avem o datorie față de Dumnezeu
un litigiu de jumătăți prinse în aceeași bulă de lumină
din care respiră alții
am fost iubiți
iar dacă ne-am iubit, să nu o mai facem
să nu mai ridicăm semne de întrebare ca pe cruci
și să nu lipim amintiri pe ele
.
între ușile înțepenite și inimile care ne devin niște câmpuri de bătălie din ce în ce mai încăpătoare
pentru fantomele conștiinței noastre
dar nu
noi avem aceeași culoare
aceeași culoare sângerie care
face limbile ceasului să facă pe moartele
iar apoi când nu privește nimeni
să se joace libere
am fost liberi
suntem din ce în ce mai oficiali
nimeni nu ar bănui nimic, nimeni care nu ar ști cum să privească
umbrele noastre care încă fac dragoste
am fost îndrăgostiți
de la mine la tine e cea mai mică distanță cuantificabilă
din buzele tale începe gerul care îmi învinețește pașii, avem o datorie față de Dumnezeu
un litigiu de jumătăți prinse în aceeași bulă de lumină
din care respiră alții
am fost iubiți
iar dacă ne-am iubit, să nu o mai facem
să nu mai ridicăm semne de întrebare ca pe cruci
și să nu lipim amintiri pe ele
.
065.159
0

printre atâtea și atâtea ordonanțe de urgență
și hotărâri de consilii locale
nu au ce căuta în acest poem.
Citest un text bine închegat, condensat, din păcate, de cele mai multe ori, umbrele sunt cele care se îndrăgesc mai mult și au și curajul să o recunoască, au un anume limbaj, măcar că ele nu vorbesc și vine, dracu, un tembel și stinge lumina...
Versurile alea două nu se justifică sub nici o formă!