Poezie
ne suprapunem, dar în planuri diferite
1 min lectură·
Mediu
stau în așteptarea asta
în dorul ăsta ca într-o mare sărată
și am 10 înotători pe conștiință pentru
că le-am furat darul de a înota doar ca să pot ajunge la tine
mai rapid
artera femurală a întunericului
îmi trece prin piciorul stâng o tai apoi o las a sângera
drumul până la lumină până la divinitate poate acolo am să te simt
ca pe îngerul care a deznodat un punct de întuneric
și m-a găsit înlăuntru
poate inima nu va mai atârna asemeni unui liliac
într-o peșteră a cărnii poate atomii vor roti iar nucleul
în care timpul curge precum cascada Niagara
abia atunci vor ști să privească
speranța încolăcindu-se pe golurile din noi
ca o anacondă înghițindu-și prada
025.981
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriel Nicolae Mihăilă. “ne suprapunem, dar în planuri diferite.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriel-nicolae-mihaila/poezie/14030983/ne-suprapunem-dar-in-planuri-diferiteComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mulțumesc frumos de vizită, sper sa fie inspirată și să transmită mica combinație care a ieșit (dulce-amărui).
0

ai conceput un fel de pînză a iubirii. prada fiind totodată creată și devorată.