Florina Daniela Florea
Verificat@florina-daniela-florea
„"Să scrii poezii este ca a face dragoste: nu vei afla niciodată dacă bucuria ta este împărtășită." - Cesare Pavese”
Membru poezie.ro: aprilie 2003.
Si cu Gingis Han
Că acum un Dan
Râde c-o Florină.
Pe textul:
„Contribuția limbii la nașterea poporului geto-dac" de Dan Norea
dar am zambit. datorita jocului de cuvinte, am ajuns la tatari si ce nu stii tu e ca eu am olecutza si din sangele lor prin vene.
am zambit si nu am dat nuanta serioasa cuvintelor.
recunosc, m-a zgariat putintel acel cuvant din titlul replicii, atat. pentru ca a fost asa de direct spus.
am zambit, Dane.
e voie?:)
cu acelasi drag,
o florina zapacita
Pe textul:
„Contribuția limbii la nașterea poporului geto-dac" de Dan Norea
o alta lume sa renasc sub pleoape,
un Phoenix nenascut ce-ar vrea sa scape
din rolul cel real, de-a fi paiata
intre cuvinte las usor o urma
ca mi-am trecut pre versuri nestiinta
si recunosc, n-a fost de-ajuns vointa
de-a risipi a temerilor turma
*
dar tu ma iarta, ma cunosti prea bine,
sunt doar nebun, si stinge cu blandete
un gand prea zapacit ce-a vrut sa-nvete.
Iar focu-i mic.
Doar paie ard mine.
Pe textul:
„Nu mă reține tihna de tămâie" de Adrian Munteanu
raspuns la intrebarea ta din titlul unei replici (intrebare cel putin ciudata):
nu am vrut sa-ti spun ce era Geta.
Am spus doar ca animalele pe care le calareau romanii, recte \"cabalinele\", recte (pentru rima) armasarii, erau mai viguroase decat martoagele dacilor, cata vreme acestia din urma (adica dacii) au fost cuceriti de romani dupa doua-trei razboaie, cata vreme din limba lor au ramas doar vreo doua-trei-patru cuvinte.
Ma facui priceputa acuma oare?
Apropo, ai fost vreodata la Sarmisegetuza?
Uneori ma intreb daca aveau prastii pe vremea romanilor.
Cu ceva indemanare, sigur se descurcau.
P.P.S.
nu ma citi ad litteram decat printre randuri.
multumesc.
Pe textul:
„Contribuția limbii la nașterea poporului geto-dac" de Dan Norea
Mă duc și, zău, nu-mi pasă.
Româncă-s fără frică,
Pe Geta-ți las acasă.
Pe textul:
„Contribuția limbii la nașterea poporului geto-dac" de Dan Norea
Dar ca romanii...armăsari
Ei tot n-aveau. Și-atunci, ușor
Latinizat fu neamul lor.
Pe textul:
„Contribuția limbii la nașterea poporului geto-dac" de Dan Norea
- Ah, cât era de vie !\"
(Dan Norea)
O Geta care să ateste
Ca limba fu, odată, vie
Există mai mereu, bădie,
Dar nu-i dovadă ci...poveste.
Pe textul:
„Contribuția limbii la nașterea poporului geto-dac" de Dan Norea
Cum ingropată, (deh, comoară)
O limba moartă naște-o țară.
Ce futuristă ipoteză!
Pe textul:
„Contribuția limbii la nașterea poporului geto-dac" de Dan Norea
Oare de ce mi se pare ceva sucit in fraza ta?:)
In sensul ca si-atunci cand ti-e rau, tot o femeie frumoasa ai vrea sa te mangaie. Fie si pentru ultima data. Sau mai ales atunci.
Sau m-oi fi inseland, cine mai stie?
Pe textul:
„a-bis" de Ion Diviza
tremurul inimii altoite de ger, risipind blandetea resemnarii, intr-o teama de re-inceput.
hai-hui, trairea e refuzata si primita totodata.
strofele scrise italic mi-au placut mult:
smulgerea din pamant, nasterea de floare preschimbata intr-o nastere a zapezilor.
infiriparea alba a iubirii din afara in interior, deschizandu-l
poate m-am inselat, poate nu.
tu stii mai bine, trandafirule.
Ca un post scriptum, ti-as zambi si as intreba cat de greu ti-a fost sa alegi titlul.Remember? remember...
Primeste-ma cu steaua colindatorului, Monica.
Versul tau mangaie. Si linisteste.
Pe textul:
„zăpezile, iubirile" de Monica Mihaela Pop
atunci cum vrei sa te auda? ba si mai rau, sa te asculte? sau sa te creaza?
neee...mai bine ne-murirea, ca optiune de celibat vesnic
sau invers.
sau cine mai stie?
celibatul vesnic e oricum o utopie, chiar si pentru popi.
asa ca hai sa declinam verbul a striga-in-zadar, ca totuna-i, asa, in joaca.
oricum, ce ti-e scris, pe pagina ti-e pus.
cum unde? aici, bade Ioane.
cu bine
Pe textul:
„a-bis" de Ion Diviza
introspectia ca dresura nereusita, galopul cailor verzi..
eh.
Pe textul:
„echilibristică" de Vasile Munteanu
Si un gri te prinde, simt mirosul de trandafir zvacnind in adancul pamantului, iar tu...tu il tii prizonier.
sau o fi inima ta?
tot un trecator, intorcand palma dreapta, deschisa.
Pe textul:
„semnul din inimă" de Monica Mihaela Pop
si, retoric, te-as intreba de ce toamna, Adrian, de ce toamna.
din mierea luminii? din galbenul stins al lumii?
de unde...
\"De unde-au scris uimirile o carte,
Tăind adânc din simetrii felie\"
te rasfoiesc, frunza. te rasfoiesc, pagina dupa pagina, pe aleile tale pline de singuratatea celui pe veci \"addicted\" poeziei.
Pe textul:
„În pârgul toamnei mi-am găsit soție" de Adrian Munteanu
textul pe care l-am citit spre dezlegarea la lacrima.
cele sapte chei ca sapte semne azi, marti, 13.
\"gândul tău își trece transparentul amnestic\"
de ce nu uit, pre Dumnezeul meu.
\"carnea lipita\".durerea arsurilor grave.
autorule-Alină, poate nu te-ai gandit la mine dar aici sunt eu: \"râzi mamă râzi și mama râde cu gura. ochii privesc spre țara de unde
nici el nu s-a întors niciodată\"
acolo sunt eu.
cea care rade cu ochii privind in tara din care.
si-aici ma doare
si aici.\"merg pe stradă îmi atârnă ventriculul stâng
a tine\"
șearpelui??
alunec ondulat spre varful despicat al cuvantului.
si,uite, asta esti tu:
\"nu dorm cu pernă nu scriu înclinat nu strâng luna între coapsa ferestrei\"
clar. cristalul acela care taie.
oftez: \"câtă iubire pe lumea asta doamne.
și câtă moarte\"
cand ai strans atata poezie in tine, fată?
durere, felina durere, taie, zambeste, hohoteste.
m-ai intristat frumos. si adanc.
o recitesc, stii?
as comenta-o dar te-as face sa plangi. pentru ca as plange ca o bleaga, la dezlegarea de lacrima.
asa ca tac.
un gand ici - colo.
pana la sapte.
recitesc, alină.
Pe textul:
„Șapte semne" de Alina Manole
Recomandatsunt circul fără fiare
de!mult ucid
în mine saltimbanci\"
recunosc oglinda...
ochiul de argint
din ceafa mult prea mult veghind
da, recunosc oglinda
si-mi prind
cruce mare pe piept,
saltimbanc, pe mine jelind
Pe textul:
„echilibristică" de Vasile Munteanu
nu am ezitat să-i spun:
am ceva, când mă-mpreun,
mult mai bun ca ochiul sțang
nene, cred, tu stii ce faci,
ochiul stang nu-l folosesti
la fete, cand le iubesti,
pentru ca tu esti...dreptaci.
Pe textul:
„reacția flăcăului" de dumitru cioaca-genuneanu
Pomenita epigramă.
Chiar pe rană,-ți spun eu ție,
s-o așezi. Ca doctorie.
Pe textul:
„De ce îmi place epigrama" de Elena Malec
...sa lepede tot gandul de pacate,
sa rupa lantul vorbelor nespuse
si sa rasara din taceri apuse
...un alt sonet.
multumesc, Adrian.
Ziua a inceput cu versul tau si o inchei asemenea.
Frumos.
Pe textul:
„La masa mea de scris un vers se zbate" de Adrian Munteanu
Ion, de gauri negre-atras,
S-a subtiat, de i-au ramas
Catrene...fara greutate.
p.s. Carmen, io am zambit si m-am bucurat. stii de ce oare?:) stii...
Pe textul:
„Sfârșitul lumii" de Ion Diviza
