Florina Daniela Florea

\"Dacă vrei să-ți fie bine/ Mai învață limbi străine\"
(Dan Norea)

Chiar daca acel cocosel,
Visand lapte si miere,
Mai multe limbi invata, el
Tot numai pe-una piere.

\"iată întrebarea!

Cocoșii merg la Paris,
Leii vor rămâne-un vis,
Peștii-n cel mai bun bordel,
Iar măgarii – la Bruxelles.\"
(Ion Diviza)

Disparu vorba latineasca,
Prea inteleptul \"Ecce Homo\",
In limba coco-pasareasca
Un cu-cu-rigu azi e promo.

\"În al UE-ului coteț
Galina lui i-e juruită.\"
(Ion Diviza)

eu ma-ndoiesc de-i juruita.
(sau poate juramantu-i stramb?!?),
cocosul cela-i cam talamb,
gaina-i mult prea jumulita.

P.S.
am scris \"cuc\" pornind de la asemanarea pronuntiei cuvantului \"cocos\" tradus in limba franceza.

\"Pot face unii bun menaj
În funcție de-al lor langage,\"
(Ion Diviza)

Vin si completez un pic:
Daca stii a graseia
Poti chiar un menaj a trois
C-un \"cuc\" galique.

\"Șansa noastră - zice el -
Este, prin mutanții pești,\"
(Dan Norea)

Uf, limbut mai esti, badie,
Si-o divulgi, asa, caineste,
Europa sa ne stie
Ca stam in coada de ...peste.

anatomia fricii, disectia cu \"aceleași incizii subțiri printre gene\" a trupului - participand intru totul, un intreg emotional sau o extensie a spiritului, trairile de sub piele, gata sa scape din chinga ratiunii...

si versul de final m-a surprins. nesigurantele, temerile inerente, inevitabile, iubirile s-apoi cautarea urmelor certitudinilor in lumina celui mai \"aprins\" sentiment, dragostea.
\"cum te iubesc cu torțe aprinse pe urmele tale\".

Nu sunt foarte hotarata, as scoate cele doua puncte, final de vers (4 si 5). Sau poate ca stau bine acolo, limitand. Incheind.

O poezie frumoasa, Maria. Ca o apa linistita la suprafata, dar ai carei curenti nu-i simti decat cufundat in adancul ei.

Dana, spune si tu, cum oare sa-ti raspund la comentariu decat cu obrajii rosii-rosii-rosii?
Multumesc frumos pentru popas, pentru apreciere, pentru zambetul pe care ti l-am zarit dincolo de ecranul acesta.

Nene Anton, io-te cum ma faci matali sa carai io acuma! Pozele mele sunt ve-ri-ta-bi-le! La fel ca adevarul gasit in cele butelci cu vinul casei, la Trei Sarmale, Iasi, 17 decembrie 2005.

P.S.In schimb, e limpede: sotia lu\' matale e o doamna adevarata, inteligenta si pe deasupra te si iubeste. Esti convins ca te-o ... crezut?

Dichisit si pedant in scriere cum te stiu, cu siguranta vei mai modifica jurnalul de cateva ori pana te va multumi scriitura aceasta. Pana atunci, insa, da-mi voie sa iti admir talentul jurnalistic, zambetul aproape parintesc ascuns dupa fraze, si...

huh! ce fac io aici? te laud??
pai bine, nene Anton, era cat pe ce sa uit ca din pricina matale am ratat scufia cea rosie pe crestet si nime\' nime\' nu m-o mai țînut pi jenunchi (oare de ce?!) si nu te iert nici pentru celularu\' cela de care o pomenit Gabriela.
Si nici c-am pierdut pariul cel de gluma!
Si nici ca m-ai facut stilista (ca tot nu stiu ce-i aia)
Ia sa ma mai gandesc...a, da, mi-am amintit.
Spusesi de poze trucate?! Iaca poza! Si netrucata!!
Cine ma stie, m-o crede!

Spiridusul al mai tare si mai mare, cu celularul la ureche:)


cu drag, da-mi voie sa-ti urez \"La multi ani, maestre!\", si sa ne ramai mereu acelasi Nene Anton echilibrat intru hitru cuvant.
C-avem nevoie de tine pe-aici si-n 2006. Cu siguranta.

\"În cerdacul de flori nins
Tot cotcodăcea femeia
Fericită că s-a prins
Drept în cuiul lui Pe...Peia!\"

hm, tu vii sa m-ametesti
c-o parere calpa,
cuiul de care vorbesti
i-l batusi in talpa!

\"De ce, oare, de la rigă
A plecat ea teleleu?
Cred că n-a știut s-o frigă.
Las\'c-o frig mai bine eu!\"
(Ioan Peia)

Ioane, ia-o mai ușor.
Pai la gaina lui Diviza
Tu vrei sa pui acuma viza?
Te face pui. La rotisor!

uf, de-atata cot-co-dac
(vai, uitarea n-are leac)
am omis, draga badie,
sa-ti doresc astazi, doar tie,

cea mai mare bucurie:
o gainusa nurlie
c-o punguta cu doi bani
prinsa-n cioc. De \"La-multi-ani!\"

\"Nici nu-i e dor de Enigel,
Azi bate cuie în pereți...
Cu răgușitu-i cocoșel
E totuși rigă-ntre bureți.\"
(papu as)

Ai ragusit ca umbli lelea
Cucurigand la cele fete,
Sa cauti cica un perete,
Doar pentr-un cui. Al lui Pepelea.

Cantand hai-hui, acum ai fript-o
Si, din pacate, cocosel,
Din cu-cu riga Cripto,
Ramas-ai fara Enigel.

\"dr să știi, nici Lăpușneanu\"

Tot un fel de Lapusneanu,
O fata, lui Genuneanu
I-a spus-o direct, pe sleau:
\"De nu ma vrei, eu te vreau!\"

...si de-atunci e doamna Genuneanu...

Acuma stiu de ce-n ograda
La tine-un caine-i scurt de coada
Si vrei de cocosel copan:
Gaina-ti canta peste an!

pe langa voi, eu mi-s marunta rau de tot, dar articolul tau, Bogdan, mi-a amintit (pur si simplu, fara o conexiune neaparat logica) de corespondenta (aparent interminabila, aparent paralela) dintre Eugen Suman si Constanta Buzea, la Posta Redactiei Romaniei Literare, de acum vreun an si ceva.
De multe ori m-am intrebat cum s-a finalizat disputa dintre cei doi. Pe vremea aceea admiram tenacitatea si incapatanarea lui Eugen pentru a se impune si recunosc faptul ca eu n-as fi avut niciodata curajul...deh, tigrisor.
Insa doamna Buzea nu si nu.
Aceeasi doamna care scria extrem de favorabil despre Oriana si Geometriile Singulare.

Parca eram cu totii membri poezie.ro pe atunci, nu?

In rest, numai de bine, tuturor.
Si iertati-mi subiectul off topic.

multumesc, Adina, pentru acest articol bogat in informatii.
Sambata, la Iasi, a pomenit ceva Adrian, dar, cu modestia-i binecunoscuta, fara prea multe detalii.
e o adevarata bucurie pentru suflet sa aflu vesti despre \"un om, un spirit nobil, plin de har, ce merită, prin lectura dezlănțuitului său spirit, în mod paradoxal cuprins în forme fixe, stricte dar înaripate, a fi cunoscut.\"

\"Iata de ce, \"Sonete 1\" de Adrian Munteanu\"

Inca o data, multumesc, Adina.

citit pe nerasuflate, zambit si imaginat ce si cum, peripetiile periplului tau iesean.
cu gandul ca vei pastra tonul vesel, astept cu nerabdare si continuarea, curioasa printre altele si cum vei zugravi momentul \"Marius Chelaru\":).

cu drag,
Florina

P.S. pentru Daniel Bratu...cum eu n-am scris nici o cronica, nu te-ai inselat :).
A lui Daniel e vesela, a Alinei e sobra. Fiecare a semnalat asa cum a crezut de cuviinta. Ma gandesc daca intr-adevar trebuiau comparate...
La cenaclul trecut ai zugravit in versuri o cronica extraordinar de frumoasa. Sunt convinsa ca si cea pe care o vei scrie dupa acest cenaclu va fi cel putin la fel de buna.

cu acelasi drag,
aceeasi vesela colega intru ale poeziei.

fost-am si eu la Sambata, chiar vara asta, si am recunoscut intre versurile tale cele chilii si pensiuni si mi-am amintit soarele raspandit de peretii albi, florile, Fagarasii din departare.
Frumoase locuri. Vesel poem.
Spre aduceri aminte.
Nu ma pricep eu foarte bine la rime, prozodie si alte cele specifice versului ritmat, dar cuvintele ti-au jucat sprintare, chiar precum apa involburata a Vistisoare, pomenita de tine.


Cat despre concluzia din final...sa dea cel de sus sa fie asa mereu,
la greu.

in trecere cu gust de vacanta si soare,
Florina