Florina Daniela Florea

sunt oameni care n-au stiut ca ma-nvata ceva dar ofereau din ei cu darnicie, rotund, deopotriva
intamplator, ma aflam in preajma lor si ma bucuram de lumină,
eu - nestiutorul caruia ii cresteau muguri

esti unul dintre ei, Vasile
cel care mi-a eliberat cuvinte din chingi
sa nu ma tem de ele, libere fiind

nu stiu de ce, dar dupa ce-am citit poezia aceasta, simt nevoia s-o recunosc.
fara teama.
public.

iernile tale nasc oameni, Vasile

n-am stiut de Leonide, insa promit ca maine dimineata Florina va sta cu fiu-sau in fata telescopului.
multumesc.

asta noapte, cand am postat textul, mi-am spus \"neah, e prea lunga povestea aceasta ca sa fie citita\", dar l-am lasat asa.

si uite ca astazi, supriza e mare mare mare.

Mircea, Maria, Andu
va multumesc.

nu faci misto de mine, sincer, ma bucura mai mult aceste reactii sincere decat pretiozitatea unor cuvinte lungi, dar sterpe

multumesc pentru popas pret de-o poveste luuunga luuunga:)

nene, zeul tau poate ca are arme, dar sigur nu doarm, ca doar de-aceea e ditamai zeul:)

insa parerea mea e ca, daca e criță, devine discutabila partea cu impacarea:)

jupp, lipseste ceva din prolog.
cum ce.
ura lipseste.
pai vezi?!

cosmin, tu te adresai lui alin, nu?
pentru ca mie nu mi se pare a strabate nicio frustrare din aceste epigrame.
inventia de astazi a lui jupp - \"epigrame de bine\", anuntata din preambul, pregateste cititorul din start pentru o stare de bun rau sau, eventual, de rau bun:)

si cred ca autorul reuseste sa duca pana la capat aceasta stare.

erata, imi cer scuze:
evident ca e \"sa-i\", nu \"sai\"

dincolo de emotia-cu-gust-amar, dincolo de registrul \"alt-fel\" pe care-l remarc, pot sa fac o observatie legata de forma?

\"vom merge în punctul desăvîrșit fierarule
nu-i pune dinți de fier imaginației mele
n-o strivi

*

mă urmăresc teribile fiare\"

fierar-fier-fiare

mai ales fierar - fier

daca-ti pune dintii un fierar, e logic, zic eu, faptul ca n-o sai puna din aur

cu speranta ca n-am suparat,

si io vreau sa sun, dar nu stiu de ce, mai mereu e ocupat

taxi-uri mai sunt, mici submarine galbene, purtandu-si de colo colo minunile, parca din ce in ce mai putine sau doar noptile sunt din ce in ce mai lungi

uf, poezie, personala, ce-o fi ea, dar m-o scormonit pe dinauntru deodata, brusc.

si nici macar cuvintele mele nu stau la locul lor sa le pot pune-ntr-un comm linistit

mai bine vorbeste cu Patronu\' si pentru mine. sa prind macar o data linia libera.
s-apoi oi zbura...

erata: elevul care

lista apartine unui bun prieten in ale poeziei, te asigur ca foarte priceput in materie de rima&ritm&versificatie&etc, cineva de la care eu una am avut mereu de invatat, desi nu am talent in domeniu.

consider ca e suficient de buna pentru o clasificare/departajare/evaluare, in termeni general aplicabili, deci o pot arata si altora, ca argumentare a aprecierii mele.

evident, sper sa nu se supere ca m-am folosit de ea, desi ma gandesc: care prof s-ar supara pe elevul elevul i-ar intelege rostul?

cum nu obisnuiesc sa-mi fac publici prietenii, cu parere de rau, ramai asa: zapacit de tot:)

incep prin a spune ca e bine cand pe un site de poezii triste, profunde, melancolice, suparate, incruntate, aprige mai apare si cate una care sa descreteasca fruntile

continui prin a remarca si calitatea scrierii acestei parodii, ma refer (aici cer scuze autorului pentru ca folosesc un clasament care nu-mi apartine dar pe care il consider general valabil si lectie pentru toata lumea, inclusiv pentru mine) la :
- dificultatea rimei
- realizarea ritmei
- ritm
- evitarea cuvintelor fortate
- bogatia limbajului
- gramatica
- umor
- poanta
- inovatie
- aspect general

ca fiind principalele aspecte care trebuie sa inchege o parodie bine facuta

continui prin a-mi exprima opinia, prin prisma criteriilor de mai sus, ca acest text este unul reusit, raportandu-l mai ales la textele de aceeasi natura care se scriu pe poezie.ro, o lectie de eleganta si tenacitate totodata in acest sens

cu bunul simt care-l caracterizeaza, autorul a mentionat discret ca acest text a \"esuat\" intr-un concurs de bancuri organizat in alta parte

insa eu consider ca pentru poezie.ro este un castig faptul ca l-a postat aici

si inchei prin a crede ca e un text care merita recomandat, nu pentru bancul ce l-a generat ci ca tehnica si realizare artistica.

cred, de asemenea, ca pe pagina textelor recomandate poate aparea si un text de asemenea factura, completand si nuantand gama culorilor acestor recomandari.
*
ca un post scriptum personal si mai putin oficial fata de restul comentariului, remarc partea a III-a si Morala (partea a IV-a) ca fiind ceva ce a dat un plus de savoare, de surpriza fata de cunoscutul final de banc.

aici il vazui pe Nanu , prin straduinta de furnica, atenta la fiecare firisor de cuvant, straduinta \"de a deghiza o fire elegiacă, sensibilă la metafizic, prin exuberanță și diversificare a punctelor de vedere este evidentă. \"

citindu-ti articolul, cand am ajuns la partea cu metafora, mi-ai amintit cum am primit chiar o lectie live marca Anton, despre cum sa scrii o poezie fara metafore.
citatul dat de tine justifica la fix țelul in cauza :)

mi-o placut teribil cum il catalogasi pe Liviu scriind despre Liviu, uite aici: \"pervertit până la a-și recâștiga inocența, samurai împăciutor\"
chiar asa-i:)
i-am citit aproape toate poeziile taman pentru ca am fost convinsa ca-n ele pot gasi de fiecare data alt joc, alta provocare.

si poate pentru ca are \"o scriitură ademenitoare prin claritate, concizie și vioiciune pigmentată cu melancolie, umor și imaginație poznașă\"

si pentru ca, in gri-ul asta general, versul lui Nanu ma face sa gandesc zambind.
pentru mine nu-i putin lucru.

personal, felix, ma bucur pentru articol.
e scris pe intelesurile mele:)

de data asta nu m-am dat, dar nu vazusi
(orgolioasa si oarecum impulsiva recunosc
mai apoi mi-am revenit)

chiar am recitit/taiat/forfecat/simplificat.
pentru ca aveai dreptate, si stiam ca ai.
doar ca nu venise vremea.

ah, si inca ceva,
de fiecare data am tinut cont de parerea ta, desi sunt constienta ca n-am cum sa ajung la esenta esentelor.
insa incerc atat cat ma duc neuronasii.

chestia asta o stii.

si-i multumesc.
promit ca nu mai fac altele
gata, ma opresc aici.
ajunge:)

o buna parte de cuvinte.
sper sa fi pastrat firul (nebuniei) intact.
inca o data, multam de popas si sfatul implicit.

daca ti s-a parut slabut, asta e.
este parerea ta si o respect, desi, ca sa schimb aici una-alta as fi preferat sa argumentezi cu ceva concluzia ta.

daca ai fi citit unele din comentariile de mai sus ai fi observat ca am facut chiar modificari sugerate de alt cititor si care mi s-au parut pertinente.

cat despre \"prea personal\", nu e cazul.
nu sunt de ieri-de-azi pe aici si te asigur ca stiu ce poate si ce nu poate fi adus pe site.

ma bucur in schimb ca ti-a placut ceva, fie si numai titlul.
si-ti multumesc pentru asta.

stiu.
mai lucrez la asta.
imi trebu\' doar timp si exercitiu.

p.s.
\"hai sa-ti zic\" - suna ca si cum mi-ai face un hatâr.:(
oricum ar fi insa,
multumesc.

nu, nu e fracturism sau cel putin nu la asta mi-a fost gandul.
evident ca se adreseaza cititorilor, daca nu in general, macar acelora care vor sa citeasca ceva de pe paginile mele.
cat despre \"your type\", te inteleg.

o sa spun ceva acum, dar sper din suflet ca nu te vei supara: vei mai creste si intr-o buna zi, vei intelege sau poate doar vei privi altfel.

cu speranta ca nu m-ai citit ad literam, iti multumesc pentru trecere.

p.s. nu e nevoie de promisiuni. nu aici, nu cand e vorba de poezii.
ma bucur oricum de semnele lasate.
sincer.

Mihai, e un adevar din acelea pe care le descoperi brusc, intr-o dupa amiaza de noiembrie, cand te-ntorci in tine ca-ntr-o alta lume.

ma opresc aici cu explicatiile pentru ca nu stiu, nu ma pricep la diagnostice sau la filozofie.
pur si simplu scriu.
atat.

P.S. multumesc editorului care a considerat ca acest text merita citit.
am putine (din ale mele) care mi-s dragi.
acesta este unul din acelea.