Florina Daniela Florea
Verificat@florina-daniela-florea
„"Să scrii poezii este ca a face dragoste: nu vei afla niciodată dacă bucuria ta este împărtășită." - Cesare Pavese”
Membru poezie.ro: aprilie 2003.
Ela-Daniela, semnul tau instelat ma onoreaza si ma bucura deopotriva.
Poezie rupta din cotidian, adevarat, din cotidianul meu zapacit, in care amestec deopotriva visul cu fapta.
zambet: iti dai seama ce fel de ciorba mi-o iesit, nu?
de perisoare. am eu ce am cu ciorba de perisoare, mai daunazi, acum vreun an si ceva, nu mai stiu exact, pe langa o astfel de ciorba ascultam Queen si evident, cand am gatat-o, am trosnit alt text:).
uite-acum mi-am amintit de asta.
multumesc pe-un zambet amandurora,
Pe textul:
„rugăciunea fiului" de Florina Daniela Florea
numa\' leul acesta singuratic, fara trup, fara urmas habar nu are ca puterea nu sta-n colti ci in ciorba mea de zi cu zi:)
nici eu n-am stiut-o pana nu m-am taiat.
ma bucur de trecerea ta, stii?
multumesc.
Pe textul:
„rugăciunea fiului" de Florina Daniela Florea
si am incercat asta: sa le redau cat mai fidel in cuvinte, constienta fiind ca e posibil sa-mi situez vorbele pe o limita firava intre patetism si perceptie.
(ca nu ma pot dezbara de tot de lirism si de conditia materna, asta e alta mancare de peste, am prins o clipa de-un picior si-am vrut s-o leg)
multumesc pentru apreciere, ma bucura si ma onoreaza.
Romulus,
inca ma ustura taietura.
Pe textul:
„rugăciunea fiului" de Florina Daniela Florea
Anni, nu fi trista, oricum pastram prin buzunare toate momentele astea speciale si cand ne e foame, mai rontaim din ele, oricati ani am avea
Romulus, nu stiu daca ciorba (adicatelea rolul de gospodina aproape inevitabil la care ne rasuceste vremea, femei fiind) e atat de desprins de kirkegaard:)
cat despre idee, nu e decat relatarea in viziune proprie a unui fapt real:): m-am taiat rau de tot la un deget si fiul meu de 12 ani s-a ascuns la el in camera si s-a rugat pentru mămuța lui, să n-o mai doară:)
cu zambet, va multumesc pentru popas si cuvinte.
p.s. n-am ce sa fac, asta e:)
uneori mamele au sclipiri culinare poeticesti:)
Pe textul:
„rugăciunea fiului" de Florina Daniela Florea
mi-am dorit mult sa ajung sa-ti fiu in sala, am sperat pana in ultima clipa insa:(...
asta e.
iti raman aproape cu gandul si-ti tin pumnii pe masura.
Pe textul:
„Cenaclul Agonia.ro - 10 martie 2007" de Ela Victoria Luca
Recomandatpoate doar un levier sa ma sparga bucati si-apoi sa ma-mprastie litere
fir cu fir
rugaciune infioratoare in adevarul copilei:
\"înger îngerașul meu ce mi te-a dat dumnezeu eu sunt mică fă-mă mare să-l izbesc pe bunicul de calorifer\"
absolut infioratoare.
cad picaturi de mercur, fraza dupa fraza, rotunde, grele, si , cand se-aduna-n final, se naste un rotund si mai mare
si mai greu
o toxina grea cuprinde deopotriva personajul, autorul si cititorul: atingerea statutului de papusa: papusa nu simte, papusa nu plange oricate fire i-ai smulge.
ai aprecierea mea, emil, aproape fara cuvinte.
pentru ca poti sa vezi si astfel.
atata doar: nu prea ma impac eu cu titlul in engleza.
e atat de aproape realitatea aceasta zgravita aici, incat nu ma pot desprinde de limba română.
Pe textul:
„story of a city" de emilian valeriu pal
\"vântul cu un fir de iarbă-n gură își face cuib la mine în făptură\"
il tot recitesc
uite ca acum stiu de ce zambetul (cu sau fara cafea) are gust de verde pe cerul gurii de-mi lasa gura apa dor de duca:)
si iar il citesc:)
Pe textul:
„pendulul primăverii" de Vasile Munteanu
o poezie mai putin criptica, mai accesibila, mai vizibil-tandra.
de parca, incetul cu-ncetul, te-ai straduit sa deschei nasturii si chiar se pare ca ai ajuns la ultimul:)
un semn de martie, felix, semn de primavara:)
Pe textul:
„Fecioarei-cu–nasturi" de felix nicolau
Recomandatmultumesc, nene, mi-era dor de zambet.
o primavara frumoasa iti doresc, plina de soare.
Pe textul:
„Mărțișor 2007" de Ion Diviza
Dar cand pe-acasa nu-i,
Pepelea, verde ghiocel,
In lipsa-i bate-un cui.
Pe textul:
„Mărțișor 2007" de Ion Diviza
acceptă greu, saracul,
și-n față vede numai roșu:
nu-i mai înțeapă acul.
Pe textul:
„Mărțișor 2007" de Ion Diviza
p.s. Bordeiul e dobandit, nu facut.
Dar, zau, am acte in regula. Pentru pamantul din care-i scormonit.
p.p.s. daca am gresit in joaca mea de-a \"traducerea\", rog iertare. altadata n-o sa mai car lumina soarelui cu banița de rachita; se pierde toata printre nuiele.
Pe textul:
„Autoportret trecut prin urechile acului" de Adrian Firica
Din orașul aruncat ca un năvod peste nori\"
daca ati scoate \"ca un\" din acest vers nu vi se pare ca ar suna mai bine?
\"De două ori va trebui să plec
Din orașul aruncat năvod peste nori\"
oricum ar fi, acest inceput mi-a placut in mod deosebit pentru atmosfera pe care o induce in doar doua versuri.
as mai renunta la unul din cei doi \"care\" din poezie, mai curand la al doilea, pentru limpezime
oricum si oricare ar fi optiunea dvs, plec placut surprinsa de ceea ce am citit si mai ales de forma aleasa pentru a sugera trecerea timpului, arcul dintre copilul carea-ti fost si cel pe care-l pastrati inca in dumneavoastra..
mult succes in continuare, dle Mihalache.
Pe textul:
„Arle-chin" de Vasile Mihalache
Cheia e pierduta demult, cine stie unde sau cine mai stie cui, eu am imbatranit si uit
ai scris aici o poezie ca o prelungire a unor ganduri ce-mi dau rotocol sau poate pur si simplu pagina ta astazi mi-a fost o usa deschisa, nici asta nu mai stiu
in camera aceea intunecoasa, speranta sta ghemuita, cumva e teama acolo, cumva e resemnare acolo
asta nu-i tine nici de foame, nici de sete, normal
poate un vers, doua, trei jumate sa mangaie putin
o iluzie
inca ceva: cand am lecturat prima oara poezia, aici
\"niciun cântec astăzi pe stradă
doar oameni bătrâni și dricuri\", in loc de \"pe strada\" am citit \"de zapada\"...
si-am zambit trist, ca tine:
\"niciun cântec astăzi de zapada
doar oameni bătrâni și dricuri\"
Pe textul:
„închide ușa când pleci" de Dana Banu
(ma-ntepai un pic, degetele mele-s cam boante)
Pe textul:
„Autoportret trecut prin urechile acului" de Adrian Firica
autoportret care imi confirma ca mai sunt frigidere Fram in stare de relativa functionare si, mai mult, proprietari de vise ratacite pe plaja
varianta 2:
autoportretul calatorului incizmat pe urmele verii plaja
un urs alb ciudat purtat de bratele incizmate
urmare a gramezii de (auto)promisiuni inghesuite cantitativ sa-ncapa-ntr-o remorca
ambele variante:
un ochi pe față, unul e dos
secretul sta-n urechea acului
Pe textul:
„Autoportret trecut prin urechile acului" de Adrian Firica
cu stelele urate nu ma-mpac, pen\' ca asta noapte tocmai mi-am tatuat una pe vise si-asa faina mi-o iesit incat azi m-au usturat ochii toata dimineata:)
cat despre ninsoarea aceea marunta, nu pot decat sa te aprob: picatura chinezeasca poate lua si forma fragil-solida a fulgului.
Pe textul:
„fântâna oamenilor de zăpadă" de Vasile Munteanu
S-aveti si voi un an frumos si plin cu tot ce-i bun din ce-i mai bun!
Pe textul:
„Zi de Florină" de Dan Norea
