fântâna oamenilor de zăpadă

este poezia mea din aceasta dupa-masa...am s-o citesc pan-o sa fie a mea si (odata cu ea) gandu-mi va fi (pe rand) cat-un vers in fiecare secunda sapand in mine o fantana. intreaga poezie ne poarta cu \"degete\"...cu \"degete\" ne poarta.
felicitari.

cu respect, blueboy

mulțumesc pentru lectură și pentru cuvinte.

cu reciprocitate,

zambetul amarui din strofa a doua, autorionic as spune, e cel care mi-a placut in poema aceasta a ta: un vasile dezosat de iluzii, mascate stangaci de jaluzelele lasate.

cu stelele urate nu ma-mpac, pen\' ca asta noapte tocmai mi-am tatuat una pe vise si-asa faina mi-o iesit incat azi m-au usturat ochii toata dimineata:)

cat despre ninsoarea aceea marunta, nu pot decat sa te aprob: picatura chinezeasca poate lua si forma fragil-solida a fulgului.

eu cred că te-au usturat ochii de la ceapă sau, eu știu, de la excesul de cafea :)

mulțumesc mult pentru încuvântarea-ți.

cu drag,

rimele perfecte. imi place ideea cu fantana si acordul dintre primul si ultimul vers. ai strans poemul intre ele. foarte frumos, asa cum ne-ai obisnuit. cu drag, bia

e un acord prind dezacord :); sau poate numai o proiecție răsturnată, necesar de parcurs pentru \"ajungerea din urmă\"; este bine știut că marile flăcări pornite sunt cu o scânteie...

mulțumesc pentru lectură și pentru cuvinte.