Autoportret trecut prin urechile acului

varianta 1:
autoportret care imi confirma ca mai sunt frigidere Fram in stare de relativa functionare si, mai mult, proprietari de vise ratacite pe plaja

varianta 2:
autoportretul calatorului incizmat pe urmele verii plaja
un urs alb ciudat purtat de bratele incizmate
urmare a gramezii de (auto)promisiuni inghesuite cantitativ sa-ncapa-ntr-o remorca

ambele variante:
un ochi pe față, unul e dos
secretul sta-n urechea acului

un ochi pe fata, unul pe dos

(ma-ntepai un pic, degetele mele-s cam boante)

n-ai face rau daca ai introduce in volum si ceva de genul asta, scurt si spectaculos!

Florina,
apreciez spiritul tău de observație, din varianta 1: îhâm, sunt proprietarul unui platou mare de rătăciri - plajă, cum o denumești tu.

mi-a plăcut reportajul/bilanț/inventar din varianta 2. acum am un Snaige, class A, de 4 stele, pe care nu-l pot cuprinde cu brațele. și mai e și foarte voluntar: se dezgheață singur.

concluzia, pentru ambele variante, m-a făcut să tresar. mi-am spus că o fi un act ratat.
\"erata\", însă, m-a edificat! poate că \"ordinea mondială\" e puțin nedreaptă cu bărbații. știi câtă îndemânare se cere pentru a coase ceva cu un ac de cravată?

P.S.
* \"Bordieanu\" pare un nume cu... predestinare

Mulțumesc!

Felix,

auleu!
ziceam că manuscriptul ce ți l-am dat e scurt. și concis.
zici că n-ar fi rău să...

bine!

acum \"colaborez\" cu textele mele mai vechi pentru un alt manuscris - le spun, provizoriu și spectaculos: \"Urbane\".

pentru martisor, sper sa nu ma fi intepat in bold.

p.s. Bordeiul e dobandit, nu facut.
Dar, zau, am acte in regula. Pentru pamantul din care-i scormonit.

p.p.s. daca am gresit in joaca mea de-a \"traducerea\", rog iertare. altadata n-o sa mai car lumina soarelui cu banița de rachita; se pierde toata printre nuiele.

în oglindă, multe gînduri trec. Se poate spune că o metagramă anagramată cu incastru face toți banii.

Florina,
eu respect proprietatea. până-n pânzele albe!

ziceam și eu că mi-ai \"bordat\", că mi-ai \"festonat\", autoportetul și eram măgulit!

Gelu,
... m-ai \"întrecut\" prin urechile acului.
se vede!

Pentru că e trecut prin urechile acului, uite ce fin, ce subțire e autoportretul acesta! mai avea puțin și devenea haiku. subțirimi de gând, delicatețe și precizie de ceasornicar.