Poezie
Cântecul umbrelor
1 min lectură·
Mediu
Flașnetar al zâmbetelor răsucesc aceeași manetă
albă și veche de plastic e ziua la colțul străzilor
o pălărie la picioare câțiva bănuți sunători
ploile gândurile pașii nu sunt ai mei
în mine port o cutie veche și o maimuță pe umăr
înțelepciunea și-ascunde ochii urechile mai aud
pentru ele sunetul e-atât de rar încât scârțâie-n degete
la fel de vechi și de alb ca începutul de poezie
scap printre buze un surâs de plastic
obsesiilor din brațe le dau când și când drumul
ba pe-un trotuar ba pe altul
trecătorilor
flașneta îmi tace în palmă prind bătături melodii de demult
în pălăria întoarsă spre rasarit aproape goală
cineva mi-a aruncat un ort de aramă
mulțumind
îmi sprijin fruntea pe-o umbră-n apus
și-ncep același cântec
pe-un zâmbet
064.922
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Florina Daniela Florea. “Cântecul umbrelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florina-daniela-florea/poezie/111661/cantecul-umbrelorComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
intotdeauna ai avut un gand bun, Laurentiu.
intotdeauna.
multumesc pentru constanta si pentru ecou.
Dana
intotdeauna.
multumesc pentru constanta si pentru ecou.
Dana
0
\"Flașnetar al zâmbetelor\", o imagine deosebită ce deschide acest poem îmbietor spre meditație. Purtăm cu toții în noi cutii vechi, dar trag speranță că, asemeni viorilor, pot fi de o rezonanță excepțională. Înțelepciunea își ascunde ochii pentru a face posibilă deschiderea trăirilor. Obsesiile împărtășite cu ceilalți, cu trecătorii ce se pot opri o clipă din drumul lor pe \"trotuare\", arată dorința de ieșire din sine în scop purificator.
\"pălăria întoarsă spre rasarit aproape goală\"
\"îmi sprijin fruntea pe-o umbră-n apus\",
frumos...
cu bine,
\"pălăria întoarsă spre rasarit aproape goală\"
\"îmi sprijin fruntea pe-o umbră-n apus\",
frumos...
cu bine,
0
no, Lucian, m-ai prins.
ai fost prea amabil cu acest text, cum oare sa-ti raspund altfel decat cu un zambet?
si uite-asa, pornim de la capat...
Dana
ai fost prea amabil cu acest text, cum oare sa-ti raspund altfel decat cu un zambet?
si uite-asa, pornim de la capat...
Dana
0
Distincție acordată
Am scăpat printre gene un zâmbet de miere... Scrii frumos.
Cu iz de vechi autentic într-o lume de înlocuitori.
Remarcabile versuri:
pentru ele sunetul e-atât de rar încât scârțâie-n degete
la fel de vechi și de alb ca începutul de poezie
Și strofa finală... comunică cel mai bine, prin aranjament grafic și coeziune.
Cu iz de vechi autentic într-o lume de înlocuitori.
Remarcabile versuri:
pentru ele sunetul e-atât de rar încât scârțâie-n degete
la fel de vechi și de alb ca începutul de poezie
Și strofa finală... comunică cel mai bine, prin aranjament grafic și coeziune.
0
Oriana, multumesc.
O apreciere venita din partea ta are \"greutate\" si e un imbold pentru a continua sa insir in cuvinte ceea ce simt si gandesc. Un impuls de care aveam nevoie in aceasta primavara.
O apreciere venita din partea ta are \"greutate\" si e un imbold pentru a continua sa insir in cuvinte ceea ce simt si gandesc. Un impuls de care aveam nevoie in aceasta primavara.
0

nu stiu, poate starea mea de spirit sau altceva o fi, ca pe mine m/a prins atmosfera versurilor tale.
remarc \"scap printre buze un surâs de plastic
obsesiilor din brațe le dau când și când drumul
ba pe-un trotuar ba pe altul\"
cat despre maimuta de pe umar, cred ca fiecare dintre noi o are, la unii e mai trista, la altii mai indiferenta
Cu drag,
Laurentiu