Distensio animi

Mi-a plăcut cum ai scris tu aici: \"abaterile sunt mofturi spontane ale iubirii\". Mofturi ca un fel de mutații. Așa mi-am imaginat eu.
Frumos poem.

... aproximam zâmbetul \"pe irisul rotund al orei trecute\" când te-am revăzut \"viață, secundă, gest...\" adaptată texturii aerului, sedusă la distanță din cauza îmbrăcării unor forme prea strâmte până la uitarea de sine, femeie subțiindu-se ca să poată trece printre buze \"tot repetând că abaterile sunt mofturi spontane ale iubirii\" ... potriveam apoi două cute ale zâmbetului, umbra ta de acum încolo niciodată identică ... la bună citire / veghere :)

e si putina matematica aici, Alina.
aproximatie, abatere, ca redimensionari ale timpului, ale definitiilor, ale zambetului.
iar mofturile iubirii sunt acele inevitabile si arhicunoscute (si mult uzitate de poetii din toate vremurile si site-urile) sinuozitati ale acestui sentiment, doar ca eu le-am vrut justificate prin prisma aceasta a matematicii sufletului, intr-o schimbatoare forma-diforma.

Tizule, tare frumos le-ai zis mata aici, tare frumos.
ai pus fagas lin si cuminte unor linii frante pe ora, pe secunde, pe forme prea stramte.
multumesc.

\'ce grave sunt cuvintele astăzi:
viață, secundă, gest, mască.\'

\'îmbrăcam o formă prea strâmtă\'

\'tot repetând că abaterile sunt mofturi spontane ale iubirii
trăiesc nicicând identică cu mine însămi\'

frumoase modulatii .. cuvinte grave -adanc versuite intr0un miraj-real crud -miraj , desprinzand , privind , inversand, inchipuind , revazand , repetand ..
toate \'iluzoriile\' se apropie senzualismul thanatologic , de seductia cavernoasa a empedocleenismului :)) (dadui deja in partea cealalta)
imi place am vrut sa spun . atat.

cu drag , florico ,
eu , piticul

piticule Ioana, de la Florina primeste multumiri simple cu aroma de cafea matinala pentru zabava si semnul lasat pe aceasta pagina.

cu zambet,

Un sfat sincer - renunță la semne de punctuație, dacă tot nu începi cu literă mare după punct, și dacă vrei să muți punctul de greutate din grafică spre idee, imagini... Două puncte arată foarte școlărește. Lasă un rând liber după versul terminat cu punct. Liniuța din versul 5 e de dialog? Uite cum mi-ai deviat atenția de la versuri la semne de punctuație... Recitesc dar tot în ele mă împiedic.

Oriana, iti multumesc pentru sfat si as vrea sa-ti spun ca initial am scris-o fara semne de punctuatie, insa la a doua, a treia recitire mi s-a parut mai putin relevanta si am incercat sa ii aplic aceste \"tușe\", prin semnele de punctuatie. Acea liniuta din versul 5 e ca o paranteza, ca o explicatie a versului dinainte dar...ai dreptate. Uite, recitesc poezia si iti dau dreptate. O voi lista si o voi rearanja.
Multumesc mult pentru sfat si pentru popasul neasteptat la textele mele. E o surpriza extraordinar de placuta, mai ales ca eu te consider unul din poetii site-ului si nu numai. Pentru ca deja am facut o confesiune si am prins curaj, uite si o a doua: de la Virtualia II (octombrie 2003) am in biblioteca mea un volum de poezii intitulat \"Geometrii Singulare\" :).