florin bratu
Verificat@florin-bratu-0011716
„nu am să cred niciodată că Odiseu a ajuns în Ithaca”
florinbratu@go.ro moxzal@yahoo.com când eram copil visam să mă fiu dumnezeu, despre care știam că-i tare frumos și bun. mai după vreme am descoperit că mi-o luase altcineva înainte, așa-i viața, tare complexă. așa că nu mi-a mai rămas decât fumatul și deci, implicit, poezia. și așteptarea, adevărată fiară din cutia…
suna frumos probabil ce zic eu, dar dincolo de analiza pur stilistica, in afara de povestea de dragoste intuita, greu mi/e sa mai scot o vorba. e o poezie labirint cum zisu/s/a, dar eu sunt strapuns rau de minotaurul asta. o sa cerc eu odata sa te mai trag de limba ca de un fir, ca nu/mi place sa capitulez asa repede. :)
cu sinceritate
Pe textul:
„Ne vom recunoaște" de Bianca Goean
cat despre poezie.... place mult. cred ca si eu am idei similare pe alocuri si ma bucur sa le regasesc atat de frumos redate aici. un stil bine definit, as zice.
remarc pentru frumusetea sa, atat stilistica, cat si emotionala, finalul, fara ca restul sa nu ma incante.
imi pare bine sa te descopar pe aici.
Pe textul:
„n-am visat niciodată de-ajuns" de Laura Aprodu
nu stiu daca scriu clasic sau nu, dar in ambele cazuri apreciez trecerea ta. :)
multumesc
lizush
nici eu nu sunt un fan al matematicii, dar deh, trebuie sa o stapanesti un pic in caz contrar stapanindu/te ea pe tine. :) multam de trecere.
Pe textul:
„poemă cu univers și degetul mare" de florin bratu
mi/a placut in primul rand utilizarea unor gesturi si a unor nuante, cuvinte mai rare pe aici. incantat.
Pe textul:
„ca lenin și krupskaia" de Diana Iepure
Recomandatmultam de trecerea ta, mai ales critica.
Pe textul:
„poemă cu univers și degetul mare" de florin bratu
saritura sau nu, nu e chiar asa mare distanta, zic eu. e doar o cautare a paradoxului de care sufera cuvintele, ca se intampla si in armata, deh, asa a fost sa fie. :)
narcisa
hm. da, complementaritatea modifica, datele problemei. o sa ma gandesc cum ajunge si ea la paradox, limbajul e imperfect, nu? si poezia abandoneaza logica, desigur. multam
roxana
incantat de prima trecere (sper sa nu ma insel). si da, poezia mea trebuia sa fie matematica pana la un punct anume. apoi imprevizibilul final poate tine tot de matematica asta. :). multam
Pe textul:
„poemă cu univers și degetul mare" de florin bratu
bogdan
nu se poate cineva supara pe contrele tale, mai ales cand au atata savoare. multam de trecere.
lucian
ehe. zen. as vrea eu luciane sa stapanesc arta asta, prin urmare iti foarte multumesc.
narcisa
hm. sa stii ca ma gandisem sa caut si o polisemie prin care sa legalizez aici si eternitatea, dar am renuntat din motive obscure.
Pe textul:
„*****" de florin bratu
se trecxe frumos pe la tine
Pe textul:
„Crâmpei" de lucian m
inceput simplu si cochet (jucandu/se cu sensul) si un final la fel de interesant.
mi/a placut mult si certificatul de trecere. (chiar daca am avut retineri la parantezsa digresiune usor subiectivizata, in opinia mea).
insa subscriu cu placere aici perceptiilor tale si mai ales expunerii. o poezie care mi/a placut.
Pe textul:
„căderea de pe lumină" de Dacian Constantin
si cand ma gandeam eu ce imi intindeam circumvolutiunile sa pot realiza ce mama focului se intampla. a intrat agonia in agonie. ia de modifica textul. ioi.
in fine. cred ca a avut toata lumea parte de o surpriza frumoasa prin participarea (mie imi pare neasteptata la joc) si sunt convins ca doar timpul i/a impiedicat pe restul sa participe la joc ... pardon, la ad-joc
:)
Pe textul:
„Experimentul `ad joc`" de Alina Manole
un joc fain rau in ultima strofa construit nu pe polisemia cuvantului, ci pe tehnica expunerii.
aici imi pari a fi cel mai mult tu.
placut
Pe textul:
„In agonie" de Nan Florian
la fel de interesanta perspectiva ta supra poeziei moderne. ma intreb insa daca nichita in elegia intai mai pastreaza ceva din denotativ sau jongleza cu nimicul pur. :)
,i/a placut poezia si m/a interesat commul tau. modern/nou (\"eu vreau ce este noul\"). imi pare ca sesisez totusi un impas. ce te faci daca cititorul (traim in secolul vitezei e un corolar al modernitatii nu?) nu mai are timpul necesar sa descifreze intelesul. hm utilitarista intrebarea mea, necaracterizandu/ma de fel, dar nu cred ca deloc impertinenta.
Pe textul:
„Încrustări cu iz oriental" de Ruxandra Moholea
:( interpretul aici se recunoaste insa invins si depune o floare pe circumvolutiunile sale innodate (poate s/o nimeri sa fie floarea de lotus :))
Pe textul:
„în primăvara trupurilor însângerate de dragoste" de Maria Prochipiuc
:)
cu respect
Pe textul:
„Stenoză de clepsidră" de Luminita Suse
Recomandatmi/a placut cum zici tu mult, coborarea aceea la una din statii, din timp in concret pentru nastere in numele ei. mai ramane de stabilit prenumele :)
multam de trecerea/ti
Pe textul:
„*****" de florin bratu
Recomandatdana
mai deraiez catre ironie, desi o fac greu, adept mai degraba al mitologizarii. de altfel, imi pare ca cele doua contextul modernitatii le imbina (chestie ce nu prea imi place, dar deh, n/am ce face).multam de trecerea/ti
maria
placuta alunecarea ta intre 14 si 16. o sa ma mai gandesc la numarul acela si poate o sa mai ghicesc si dintre celelalte. deocamdata nici timpul, nici mintea nu mi/au dat voie.
lizush
multam de cireasa (la cat de scumpe sunt in perioada aceasta, e un adevarat compliment :)).
drag de trecerile tale sincere(asta nu inseamna sa nu ma critici acolo unde nu/ti par cireasa, ci mar de exemplu:)).
multam
Pe textul:
„*****" de florin bratu
Recomandatcred ca realizezi ca e imposibil de interpretat ultimul vers, nu fara cel putin o citire a ultimelor douazeci de poezii pe care le/ai scris. ok. ecoul, un joc secund, pana la urma, apoi ecoul ecoului un joc secund al jocului secund. ar putea fi citita ca o reasumare a realitatii, via negarea negatiei adevar, dar e superflua cumva si contextuala interpretarea mea. mie personal chiar imi pare o poezie foarte interesanta, in ciuda ermetizarii care pare sa o inchida in sine, in incomunicabil, sau poate asta e o alta interpretare a realitatii, pe aceeasi analogie cu cirezile acelea agreste. nu stiu, deci
iarta
:)
Pe textul:
„și iar(tă)..." de Monica - Nicoleta Făgețean
apoi imi place jocul de cuvinte din tertul aforism. cvred ca un joc de cuvinte e mai mult de atat. daca se joaca cu semnificantul, sae joaca implicit si cu semnificatul, creand noi sensuri
Pe textul:
„Însemnări aforistice II" de Corneliu Traian Atanasiu
imi aminteste desi nu stiu daca asta a fost intentia de arizona dream cred (inca din titlu).
imi place tratarea asta ludica, chiar de auto-ironie, vaga tehnica a contrapunctului.
mi/a lacut poanta cu paneminesciana si fluenta, implicatie a scrierii rapide pe tema data presupun. :)
Pe textul:
„pește pe televizor" de Dana Stanescu
Pe textul:
„rost" de Alin Pop
Recomandat