Florentin Cristian

de oră exactă celulele fac trecătoarea cu o cafea dar ele sunt preocupate ca niște cadâne cum nume cu renume se bea ca ostaș îi simt tremurul mâinii mulțumite chiar și ness-ul are glume de

celule de lalele învață viață ca noroc al tulpinilor

a trădat Laleli îl voi întoarce înapoi pe un covor din păr de penis dar între timp repar pe bani europeni ca niște cadâne prea nemulțumite doi popi la cuțite neascuțite

m-am scârbit la oră exactă este treaba mea cum mă numesc nu a pisicii e apă la robinet nume cu renume oră bun de căcat tac ca ăla în iarbă șarpele știu că într-o zi mă va strivi

lacule cu nuferi tu porți vină că fetele nemăritate se alină privind în unda ta la nuferi plutitori pe comori de ape cu unde în florile tale nu știi tu oare că nufărul n-are miros dar e

Când toată lumea petrece eu mă gândesc la ea întâmplare fără urmări sau martor la cum mă urmăresc pe mine Am iubito până m-au durut codrii de la malul dunării Timpul coboară mereu o amintire o

așa a zis nu mai crezi dacă nu muncești tu nu vezi că toți au ajuns deasupra ta îmi aruncară cu noroi după țigară care e mai harnică are liră un fel de cofeină

ochi veseli rodind zile plăcute sorbind avizi chip de zi visând luna romantism ce alină lumină ce sărută coborând cochet țintuite iubiri păreau priviri în frăție de sânge partea lunii ce

înăuntrul unui desen s-a jucat șotron mănâncă jeleuri rămase de la copiii marcat cu simțuri albe dorm amintiri e desenat de mult și e singur îl calmez desenându-i gură pe care i-o pansez ca

aș bate și eu un cui politicienilo fesu le poartă interesu în direcția nasului

mă simt lăcrimat de ceva picant ca o babă atașată desenând colaje nepoților în bagaje cu un subconștient ca o doagă ce fuge de mine lăsând în urmă funde de praf chiar umila de mama ocupându-se

sunt bine-intenționat după bunul-plac știu bine care e scopul și cărarea de urmat dacă mă-ntrebați ce fac totul după bunul plac și binențeles intenționat

ochi veseli zile plăcute față de zi cerneală pe cer brațe ce coboară cochetărie de subsoară ținându-te în brațe mi-am dat seama că erau soațe

știu cum să fac lucruri mici deci pot să am prieteni care sunt o idee și martor ocular energia noastră este psihică sau a celulelor hrănite de aici aură poate fi independentă sau să se

mă simt invitat de ce e picant într-un zâmbet aluziv amintind de naturalețea jocului când sunt într-un cerc de note muzicale prietene dormitez pe revoluția amintirilor cu o mișcare de evoluție a

știu cuvintele îndrăgostiților mirosul ca un refren neașteptat de simplu invitat iubit

iubind în cuvinte simple pe care le știu îndrăgostiții și numai cât se iubesc iar mirosul are două izuri care se joacă la fel ca notele muzicale în simț totul este simplu ca norocul care vine

pentru noutate fac orice vara împing o ață prin urechile de ac mă târăsc ușor prin ea legată la piciorul unei coști orice viețuitoare răsplătește grija

școli molipsite ale cuvintelor crescând grăbite de politețe merg pe brațe așteptând o revoltă a unghiului de petale al grădinii cu stele rourate în dimineți dragostea are atomi care mici și

într-o zi văd Superman n-avea treabă și împingea cu o labă un obiect uriaș îi zic așa ai ajuns pentru câțiva lei nu știi bați man tu bați femei dă-o în puii mei de treabă când faci un

tot văd locul unde a căzut o stea toți aleargă să o ispitească cu vreun cadou dar ea le spune am de toate sunt o stea tot ce îmi lipsește e iubirea, m-apropii să răspund la rază dar e o stea

aerul este stătut și inert ca sorocul care vine dintr-o cafea tăcută făcută într-o încăpere alăturată ca să vadă noaptea o las cu greu să ghicească școli risipite ale cuvintelor de

visând din mine viitorul pentru tine într-o cafea pe care o beau să vadă noaptea dar să o las să ghicească ce ai cusut cu o pădure de imagini ai o fire mai frumoasă ți-am sădit o grădină cu

în vremea ce se întinde caligrafic să continuăm străzi în dragoste la prima vedere bună de luat la subsori deoarece se vede noaptea cusută ca o pădure de imagini iar pe înserat ochii sunt