Un tramvai numit dorință
Tramvaiele trebuiau sa oprească doar la stop. Noi așteptam în stații. Așteptam să oprească. Casele se înșirau întotdeauna de-a lungul șinelor. În stații opreau doar daca vroiau asta. Ne urcam ne
Teoria
- Vă ascult, poftiți. În încăpere se lăsă un moment de liniște. Doctorul stătea în fotoliul de piele. - Despre ce doriți să vorbim?, întrebă doctorul din nou - Dacă, să presupunem, începu
Piatra
Copilul întinse mâna și ridică de pe jos o piatră. Era o piatră mai albă decât celelalte. - Cât de grea e, se gândea, în timp ce cu mâna stângă o fixa în praștie. Era cald. Învârti cu putere
Viața ca un pantof
Lăsam în pragurile ușilor întredeschise câte un pantof. Oglinzile erau îmbrăcate în haine de oraș. Podelele erau înclinate spre ferestrele din curte. Paturile îmi păreau străine. Dormea tot timpul
Autostop
Am oprit după vreo 10 metri - Unde mergi? - Mă duci, întrebă îngerul? - Urcă. Își strînse cu grijă aripile și-și îndoi paltonul, să nu se șifoneze. - Pot să te întreb ceva ? - Da. - De
Gata, nu ne mai jucăm
- Gata, nu ne mai jucăm. - De ce? - Eu sunt bătrîn și tu tînăr. - Hai, te rog, vezi că pînă acum tu m-ai rugat să ne jucam. - Da, dar atunci tu erai mai bătrîn și era altfel. - Și eu m-am jucat
Un ceas
Demult într-un orășel micuț într-o dimineață un domn și-a adus la reparat pendula. - Vă rog dacă se poate să o reparați azi. Ceasornicarul zîmbi. - Dați un telefon înainte de cinci
Dezvelire
În fiecare seară își scoatea pielea boțită din timpul zilei. Își lua ochelarii, se așeza pe scaun și o cosea alături de celelalte piei. Oamenii care îl vizitau îl rugau de multe ori sa le arate
Poarta
- Mai e mult? - Nu știu, răspunse bărbatul. Mergeau pe cărare, ea în față, el în spate. - Am obosit. - Nu putem să ne oprim, știi doar ce ne-a zis? - Doar o clipă, să-mi trag răsuflarea. - Ne-a
Strada
Era dimineață. Așa că am plecat să ma plimb. Pe strada mea, în jos. Trebuia doar să fii atent cînd pășeșeti, pentru că era pavată cu ceasuri și nu era ușor să le ocolești limbile. Am trecut de
Un spectacol
Se ridicară în picioare, aplaudînd, atunci cînd cortina se mișcă. Așteptau începerea spectacolului. Cînd ea apăru în lumina refletoarelor toți își opriră respirația și se asezară pe scaune. Își
Punct și de la capăt
- Mai bine ia-ți un scaun și pune-l în față. - De ce? - Taci, tu n-auzi că ne numără Dumnezeu? - Pe noi? - Taci și nu mai întreba. Așează-te și ascultă. - Ce? - Ascultă dacă îngerul tău te
Eu și umbra
- Fără tine. - Fără tine ce? - Fără tine să mă definești ș-atunci vin. - Ești oprirea luminii în corpul meu fizic. - Fără tine nu poți nu-i așa? - Þi-am dat definiția ce vrei mai mult? - Să te
Dresură de maimuțe
- Hai, du-te tu, spuse dresorul, împingînd maimuța-n arenă. Maimuța mîncă curmale dulci, bău apă limpede și intră în cușca leului. Leul o mîncă. - Tu urmezi. A doua maimuță se duse la găleta cu
DA și NU
DA era depresivă.Era slabă și nu mînca mai nimic. Cauza supărării era NU. Așa că DA se duse la psiholog. - Te rog sa-mi povestești despre relația ta cu DAR. - Eram mici atunci cînd l-am cunoscut
Jucătorul de Golf
Își puse cu grijă haina pe un scaun și apucă crosa cu ambele mîini. O ridică deasupra capului și cînd ea ieși pe ușă lovi, cu dragoste, o minge imaginară. Apoi se uită în direcția ușii mult timp ca
Bolnav de inimă
Inima mea s-a copt. S-a desprins de pe artere și vene și a căzut printre intestine. Medicul și-a pus ochelarii și s-a lăsat pe speteaza scaunului. - Nu pot să fac nimic, imi pare rău. - Bine, dar
Cîini
La început au apărut în oraș afișe mari, reclame colorate, cu tot felul de promisiuni. Apoi în cetate, acolo unde de obicei era așezat circul, au apărut cuști, instalații ciudate, o aparatură
Ultima aripă
Oamenii au prins aripi dintodeauna. Și asta pentru că era ceva firesc. Și aripi au fost destule la-nceput. Zburau pe cer și n-aveai decât să le prinzi, să le lipești pe spate și puteai zbura. Dar,
Un clovn
A intrat în bar un clovn. S-a așezat la masa din colț și-a comandat cafea. Și-a luat cafeaua și s-a dus la masa din stînga unde stăteau doi îndrăgostiți. L-au privit cu ostilitate pînă cînd a
Povestea Tipatului
Tipatul isi dadu seama ca exista si de bucurie se strecura printre copaci, printre alei, si se lovi de zidurile caselor. Si nu s-ar fi saturat de zbenguiala daca o masina n-ar fi claxonat puternic
EL
Invirtea cutitul pe masa si apoi se uita de-a lungul lui, incercind sa vada unde cadea virful. Cind virful se opri in dreptul lui se uita speriat de parca s-ar fi asteptat sa se vada pe el. De ea
Omul care minca albastru
- Tu ai auzit de omul care minca albastru? - Cum adica? ii raspunse celalalt nedumerit. - Cum, n-ai auzit de omul care minca albastru?! se mira primul. - Nu. - Sa vezi ce chestie, se inflacara
Statuile
Erau de piatra, intinsi de marginea bazinului, erau EL si EA. El, incordat de parca ar fi vrut sa se ridice si EA curata, suava, facuta parca din unduiri de apa, erau statui de piatra. EL o iubea
Metamorfoze
Fetita se aseza pe pat. Zina veni linga ea, o privi o secunda si apoi se aseza linga pat, pe jos. - Hai, povesteste-mi, o ruga zina pe fetita. Fetita tacu, intimidata un moment, s-apoi
