Proză
Strada
2 min lectură·
Mediu
Era dimineață. Așa că am plecat să ma plimb. Pe strada mea, în jos.
Trebuia doar să fii atent cînd pășeșeti, pentru că era pavată cu ceasuri și nu era ușor să le ocolești limbile. Am trecut de gardul casei și am început să merg repede. În dreapta o fetiță ștergea vitrina unui magazin de dulciuri. Am salutat-o, deși nu-mi aminteam cum o cheamă. În stînga cineva își scosese mobila veche afară, în stradă. Poate că o schimbau. Am trecut repede apoi pe lîngă cimitir. Am salutat pe cineva, parcă. În dreapta era biserica. Preotul cînta pe scări. Nu-l știam prea bine. Am coborît mai repede. O femeie își prinsese tocul de la pantofi între două ceasuri și încerca să-l scoată. Mai departe, un copil care se juca șotron mi-a dat, în glumă, piatra să arunc. Am aruncat și împreuna am sărit cîteva ceasuri. Am păstrat piatra și am plecat mai departe. În stînga se deschidea o piață. Cîțiva cavaleri încercau să-mi vînda armurile lor. N-aveam destui arginți la mine. Strada părea tot mai abruptă. În dreapta erau păduri. În stînga nu mă uitam. Se însera deja cînd m-am oprit. Mă rătăcisem.
Nu vă supărați, l-am întrebat, puteți să-mi spuneți unde e strada mea?
Nu, nu știu, răspunse grăbit, dar v-a stat ceasul. Și plecă.
Înaintea mea se deschidea o stradă mai largă, care urca. Era pavată cu oameni. Un ceas ștergea o vitrină. Un altul își prinsese arătătoarele între doi bătrîni.
Am pornit pe stradă, în sus.
0165.031
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Felix Garai
- Tip
- Proză
- Cuvinte
- 248
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Felix Garai. “Strada.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/felix-garai/proza/23684/stradaComentarii (16)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FG
Am modificat - mersi de sugestii- :)
0
IA
apoi uite ca asta e zapacitor la site-ul asta : ca se contrazic comentariile unele pe altele...de exemplu mie imi plac punctele de suspensie de la \"unde e strada.....mea\"...mie imi plac punctele astea in generat...as scrie un text numai din puncte...
textul mi-a placut, finalul poate nu m-a surprins dar mi-au placut mult imaginile(ceasul care-si prinsee aratatoarele intre doi batrani)
textul mi-a placut, finalul poate nu m-a surprins dar mi-au placut mult imaginile(ceasul care-si prinsee aratatoarele intre doi batrani)
0
FG
Antuna- nu poate omul sa scrie numai finaluri imprevizibile. :)
Nu stiu inca cum sa sugerez intrebarea cit mai bine...(totusi era cam fortat cu ...) - Dar, daca zici ca totusi ti-a placut, atunci sunt multumit. :)
Nu stiu inca cum sa sugerez intrebarea cit mai bine...(totusi era cam fortat cu ...) - Dar, daca zici ca totusi ti-a placut, atunci sunt multumit. :)
0
RC0
MBSa fie... intr-un ceas bun, strada ta pe mai departe si mai ales in sus...
0
GNAi o steluta si din partea mea. Una (mai) virtuala...
0
AP-inceputul pare un rand dintr-un jurnal,creeaza o atmosfera de apropiere fata de tot si de toate.
-intercalarea frazei impersonale (tu-impersonal) m-a deranjat putin:
\"Pe strada mea, în jos. Trebuia doar să fii atent cînd pășeșeti, pentru că era pavată cu ceasuri[..]\"
-as fi preferat starea intima de la inceput, adica\" trebuia doar sa fiu atent cand pasesc,pentru ca este pavata cu ceasuri\"-da, as fi folosit prezentul aici, caci chiar daca tu nu o mai gasesti la final,strada pavata cu ceasuri nu se confunda cu strada pavata cu oameni,ci ramane undeva,in alt univers.
-parcurgerea strazii se face intr-un ritm alert,specificat chiar:\"am inceput sa merg repede\"
-apare o repetare oarecum gratuita:
\"Am salutat-o, deși nu-mi aminteam cum o cheamă.[...] Am salutat pe cineva, parcă\" ,caci citita in pasul grabit acest \"am salutat\" deja agaseaza usor, asa incat se putea schimba oarecum forma salutului,sau pur si simplu prin introducerea lui \"iar\" textul prindea o fluiditate a grabei, deoarece \"parca\" este folosit intr-un moment de sovaire,de gandire,deci se face o pauza din \"mersul repede\", concluzionand:\"am salutat-o [...] Iar am salutat pe cineva\"
-acum m-am amuzat nitel recitind acest \"parca\"; daca il leg de faptul ca ai zis ca ai trecut pe langa un cimitir, apoi ai salutat , dar nu stii sigur:) , se poate interpreta ca si un mecanism de a saluta pe oricine, chiar un nume de pe o piatra.(daca ma gandesc ca pare cam un gen sf povestioara,as spune si ca saluti o fantoma)
-\"Nu vă supărați, l-am întrebat, puteți să-mi spuneți unde e strada mea? \" -cine e acest \"l\"? nu vad referire la el mai sus,asa incat consider ca putea fi oricine deci\" nu va suparati, am intrebat[..]\"
-e un dialog ciudat, adica, persoana interogata ori te cunostea din vedere de trebuia sa stie si care e strada ta \"strada cu ceasuri\", insa nu stie locatia ei,ori, pe de alta parte, era un alt trecator grabit care nu il interesa nimic,fapt pentru care nici nu a mai intrebat\"dar care dle e strada ta?\", si cum faci precizarea \"raspunsului grabit\",inclin sa cred ca varianta a doua e mai apropiata de adevar;
-finalul e in antiteza cu inceputul
\"pe strada mea, in jos [...] Am pornit pe strada, in sus\"
-plus ca rolurile se inverseaza:ceas-om.
-astfel ca finalul surprinde si te lasa \"sus\" ,acolo unde gandul ti se infioara o clipa la posibilitatea ca si timpul ne manipuleaza la fel de grabit asa cum si noi o facem cu fiecare tic-tac.
- in speranta ca nu am deranjat,multumesc
-intercalarea frazei impersonale (tu-impersonal) m-a deranjat putin:
\"Pe strada mea, în jos. Trebuia doar să fii atent cînd pășeșeti, pentru că era pavată cu ceasuri[..]\"
-as fi preferat starea intima de la inceput, adica\" trebuia doar sa fiu atent cand pasesc,pentru ca este pavata cu ceasuri\"-da, as fi folosit prezentul aici, caci chiar daca tu nu o mai gasesti la final,strada pavata cu ceasuri nu se confunda cu strada pavata cu oameni,ci ramane undeva,in alt univers.
-parcurgerea strazii se face intr-un ritm alert,specificat chiar:\"am inceput sa merg repede\"
-apare o repetare oarecum gratuita:
\"Am salutat-o, deși nu-mi aminteam cum o cheamă.[...] Am salutat pe cineva, parcă\" ,caci citita in pasul grabit acest \"am salutat\" deja agaseaza usor, asa incat se putea schimba oarecum forma salutului,sau pur si simplu prin introducerea lui \"iar\" textul prindea o fluiditate a grabei, deoarece \"parca\" este folosit intr-un moment de sovaire,de gandire,deci se face o pauza din \"mersul repede\", concluzionand:\"am salutat-o [...] Iar am salutat pe cineva\"
-acum m-am amuzat nitel recitind acest \"parca\"; daca il leg de faptul ca ai zis ca ai trecut pe langa un cimitir, apoi ai salutat , dar nu stii sigur:) , se poate interpreta ca si un mecanism de a saluta pe oricine, chiar un nume de pe o piatra.(daca ma gandesc ca pare cam un gen sf povestioara,as spune si ca saluti o fantoma)
-\"Nu vă supărați, l-am întrebat, puteți să-mi spuneți unde e strada mea? \" -cine e acest \"l\"? nu vad referire la el mai sus,asa incat consider ca putea fi oricine deci\" nu va suparati, am intrebat[..]\"
-e un dialog ciudat, adica, persoana interogata ori te cunostea din vedere de trebuia sa stie si care e strada ta \"strada cu ceasuri\", insa nu stie locatia ei,ori, pe de alta parte, era un alt trecator grabit care nu il interesa nimic,fapt pentru care nici nu a mai intrebat\"dar care dle e strada ta?\", si cum faci precizarea \"raspunsului grabit\",inclin sa cred ca varianta a doua e mai apropiata de adevar;
-finalul e in antiteza cu inceputul
\"pe strada mea, in jos [...] Am pornit pe strada, in sus\"
-plus ca rolurile se inverseaza:ceas-om.
-astfel ca finalul surprinde si te lasa \"sus\" ,acolo unde gandul ti se infioara o clipa la posibilitatea ca si timpul ne manipuleaza la fel de grabit asa cum si noi o facem cu fiecare tic-tac.
- in speranta ca nu am deranjat,multumesc
0
NS
Intersanta ideea. Textul bine scris. Mi-a placut mult.
0
FG
Vă mulțumesc tuturor pentru vizită și comentarii, dacă v-a plăcut nu poate decît să mă bucure.:)
>Secunda
Am să încep prin a-ți spune că ești oricînd binevenită, cum să deranjezi?
Așa că te rog să iei loc pe fotoliu, aduc o cafea, imi aparind pipa (deschid geamul dacă nu fumezi) și să discutăm. :)
M-am gîndit la sugestiile tale și uite cum văd eu:
\"-intercalarea frazei impersonale (tu-impersonal) m-a deranjat putin: \" - Încerc să \"împart\" strada cu cititorul, cu sau fără succes:)
cu \"parcă\" asta a și fost intenția mea sa opresc o clipă mersul grăbit.
\"EL\" știe cine sunt și unde mă duc. E un \"l\" cu țintă.(nu-i SF e doar F...) :)
Încă o dată îți mulțumesc de părere \"balanța timp-om\" și-mi face plăcere să stăm de vorbă.
Numai bine la toți.
Felix
>Secunda
Am să încep prin a-ți spune că ești oricînd binevenită, cum să deranjezi?
Așa că te rog să iei loc pe fotoliu, aduc o cafea, imi aparind pipa (deschid geamul dacă nu fumezi) și să discutăm. :)
M-am gîndit la sugestiile tale și uite cum văd eu:
\"-intercalarea frazei impersonale (tu-impersonal) m-a deranjat putin: \" - Încerc să \"împart\" strada cu cititorul, cu sau fără succes:)
cu \"parcă\" asta a și fost intenția mea sa opresc o clipă mersul grăbit.
\"EL\" știe cine sunt și unde mă duc. E un \"l\" cu țintă.(nu-i SF e doar F...) :)
Încă o dată îți mulțumesc de părere \"balanța timp-om\" și-mi face plăcere să stăm de vorbă.
Numai bine la toți.
Felix
0
CȘRealitatea pe care Xilef o creeaza aici este demna de toata consideratia:in primul rand pentru ca se inscrie in linia de realitate introdusa de Eliade (dau exemplu \"La tiganci\"),iar in al doilea rand calitatile descriptive aduc aminte de un Teodoreanu...Oricum, textul e bun si merita stelute...
0
FG
RAO
Mulțumesc de asa o apreciere :)
Domnule Y
Ok cu berile! sa vina prozele!
Mulțumesc de asa o apreciere :)
Domnule Y
Ok cu berile! sa vina prozele!
0
frumos, bine, bravo.
p.s. uitai. ai deja 2 fetite in text, la distanta mica una de alta: una care spala geamuri si alta care joaca sotron. pastreaz-o pe aia cu sotronul, pe aia cu geamurile inlocuieste-o cu altcineva, un adult, un orb, un nene cu aer absent, un strut etc.
fara puncte de suspensie la \"unde e strada...mea\". procedeu complet tampit, asta cu punctele de suspensie folosite ca artificiu pentru a sublinia o poanta sau nu stiu ce altceva.
in rest, repet, ok.