Fanache Emil

Cu noroc si c-o vocala
Un narod isi face nume
Si-apoi sufera de fala
Ca e om iesit in lume.

De se-ntoarce la origini
In iubitul lui norod
E nimic... chiar il elimini
Fara scop, fara noroc.

Ialin

Imi pare rau... disonanta e aceeasi. Tu, practic, in afara de acele trei versuri care rimeaza intr-adevar n-ai impus nimic altceva textului.Primul aspect ar fi aici cel al masurii care variaza total aiurea.Caut sclipirea de la \"lacrimi pentru Hristos\" sau \"Meditand...\" si sincer aici n-o gasesc. E o versificatie seaca, de parca n-ai fi sincer, de parca ai scrie numai asa sa vezi tu daca poti sa pui 2-3 versuri cap la cap, de parca nu vine din inima.
Imi cer scuze, dar asta simt, asta vad eu in textul asta...
ialin

Imparteam io pumni in jur
Lu\' Romic-am prins directa,
dar nu-i vina mea va jur
Ci de vina-i Julieta.

De ma contrazici anume
Si m-ataci iar in onor
Nu-ti raspund, nu tip la tine...
Iti promit ca te omor!!!

Ialin

Pe Creanga-n suflet il purtam
In amintiri mai vii si fapte
Si de la el inc-anvatam
Sa nu traim in noapte...

Ialin

Salut! Cu parere de rau... cred ca acest text are anumite slabiciuni in ceea ce priveste ritmul.Acest lucru cred ca se datoreaza in mare oscilatiilor rimei atat ca tip cat si ca forma.Stiu ca rima se poate neglija, dar, personal, cred ca ar trebui evitate anumite abuzuri.Nu vreau sa intru in vreo polemica pe seama acestui text, dar vreau sa-mi exprim parerea sincera legata de text.Daca citesti atent observi ca rima nu se astreaza in absolut nici o strofa.Adica nici o strofa nu rwealizeaza o rima concreta cap-coada, iar textul e destul de amplu ca sa eviti acest lucru.Eu cred ca ai putea \"cizela\" putin textul si ai putea sa-l faci cel putin de doua ori mai bun... E doar o parere...
In speranta ca indolenta imi va fi iertata,
Ialin

Ca un puzzle... Ar trebui sa trec mai des pe la taraba ta.Poate voi mai intalni si ceva ingeri pe vitralii, ingeri care sa nu fie veseli, care sa fie sfinti...
Ialin

Ce ati spus acum indica ceea ce am spus si eu mai sus, anume absenta imaginilor poetice.Din celalalt punct de vedere, sa se numeasca poezie daca se poate recita, este cel putin absurd.E ca si cum ai spune ca daca intr-o carte sunt niste retete alimentare atunci ea e carte de bucate neavand vreo importanta ca aolo poate cineva pune sare in miere sau fara a conta ca are poate doar doua pagini...
Ialin

Intr-o furtuna de umbre
Ne-ntoarcem in trecut
Vorbe sa umble...
Eu stiu ce-am vazut.

Dispar in neant lumi
Apatic prapad
Se spun \"minuni\",
Dar eu stiu ce vad.

Ma razvratesc tacut
In rascolirea gri
Caci maine... nevazut
Eu nu stiu ce va fi.

Ialin

Cam totul se leaga de vorba.Lasa-ma sa ghicesc... site-ul asta a fost inventat ca sa aiba oamenii de ce sta de vorba sau unde sta de vorba.Practic situezi \"vorba\" in centrul universului... Altfel, ca poezie... e destul de banala.Ar fi interesnt de vazut o tema mai complexa.
Ialin

Ma, or fi ele patru versuri, dar ele imi spun destul de multe.Daca am inteles bine ingerul s-a intristat pentru ca in momentul admiratiei unui om, el isi pierde natura sa de inger.El practic e vazut ca infatisare si nicidecum ca o entitate sfanta...Acestea sunt defapt radacinile ceresti...
In speranta ca nu am fost prea pe langa subiect,
Ialin

Ma bucur ca intelegeti... Dar, stiti... nu este de-ajuns sa observam, ar trebui sa si facem ceva.Este daca vreti o reactie.Din cate stiu eu simbolismul a aparut ca o reactie la adresa romantismului si cred ca ar fi foarte firesc (scuzati constructia), ca cineva sa aiba o reactie la tendinta de pierdere a versului in sine.
Legat de adresare... apreciez !
Cu stima,
Ialin

Domnule Paul Bogdan, nu vorbesc de un canon,dar cel putin prin forma textul are ceva poetic.Are o oarecare sonoritate, ceea ce nu se intampla in cazul domnului Marian Solea . Despre continut... nu cred ca are rost sa discut.Este evident ca nu merita.. Si dumneavoastra ati surprins o imagine cel putin irelevanta pentru a o considera poetica, o sintagma care nu poate fi altveva decat un superlativ stilistic calitativ intr-un text in proza.Exista poezia in forma clasica de sute de ani, am modernizat-o putin, am schimbat-o chiar foarte mult renuntand la o sumedenie de rigori, am schimbat chiar prea multe.Nu spun ca exista o limita clara intre poezie si proza(in ultimul timp), si daca exsista curente literare o multime nu inseamna ca sunt si bune... Sunt ca un virus pe un computer sau daca vreti ca muzica proasta, si trebuie ca cineva sa faca o alegere.(nu e cazul acestui text, aici fiind vorba doar de faptul ca e cam...proza).
Sincer... un raspuns clar nu pot sa va dau, dar cred ca ar trebui sa apreciem mai bine un text... Si, oricum nu inteleg, textul ar fi foarte bun ca proza(ceea ce sustin in continuare ca este).Incercati va rog sa renuntati la forma aceasta transpusa in versuri si cititi-l apoi, si veti vedea poate ceea ce vad si eu... un text in proza.
p.s. Va rog sa va adresati la persoana a doua fara vreun pronume de politete sau ceva pentru ca am doar 19 ani...
In speranta ca intr-o zi va exista si o delimitare clara,
Ialin

Nu vorbim despre un lucru care sa aiba in sine o definitie si nici macar de poezia clasica.Acest text nu este nici macar format din \"versuri independente\" sau ceva de genul asta.Aducand o suita de ingambamaente de la vers la vers, in absenta rimei si oricarei alte rigori poetice, aducand la cunostinta faptul ca textul e destul de amplu.Legat de opera domnului Marian Solea, nu pot decat sa am respect pentru aceasta si pentru gandirea domniei sale,DAR adevarul este ca acest text nu este o poezie.Nu exista nici macar urma de imagine poetica.Pur si simplu e narata o intamplare si sunt expuse impresiile interioare ale dansului.S-ar incadra mai degraba intr-o proza scurta, sau un fragment dintr-un jurnal, roman...orice altceva,dar acest text nu este si nu va fi niciodata poezie.
Imi cer scuze daca parerea mea deranjeaza, dar argumentele sunt total impotriva acestui text. Cum am mai spus, legat de domnul Marian Solea si despre lucrarea lui... profund respect.
In spernta ca indrazneala imi va fi iertata,
Ialin

Buna ziua! Imi pare rau, dar acest text nu se poate incadra ca poezie.Sunt foarte curios, daca v-ar cere cineva(si eu va cer asta), care sunt argumentele pentru care acest text poate fi catalogat astfel? La o citire atenta nu se observa decat un text in proza, poate o povestire a unei intamplari cotidiene, iar punand textul in forma de versuri nu realizezi nici o poezie.
Cu parere de rau,
Ialin

Ok! Scuze! Am fost raaaaaaaaaaaau pe langa!! Se pare ca esti mai greu de interpretat decat am crezut.Normal, n-o sa descifreze ce-ai scris acolo un \"oricine\".
In speranta ca voi fi mai inspirat data viitoare,
Ialin

Salut! Sesizez aici ceva ce se intampla multor texte de pe site-ul asta:text bun, afisari putine(imi pare rau, n-ai un nume \"sonor\").
Am observat prezenta primului vers rupt de ritmul poeziei,trei versuri ce releva pustietate, insingurarea, dar versuri care au tendinta de a potenta acest lucru, daca vrei o extindere, o universalizare.La inceput e pustiu in jur, apoi e pustiu si frig, apoi singuratate capata cote fantastice cand copacii sunt atat de pudtii si de goi ca sunt \"despuiati de coaja\".Aceasta singuratate provoaca anumite reactii.In prima strofa apare constructia aceea (foarte frumoasa dealtfel) \"Si linistea o aud cum canta\".Singuratate nu are un caracter static chiar daca pare a fi un element al thanatosului.Ea reprezinta practic un intreg univers care ar translata in propria-i sfera orice raza, orice element care ar putea perturba aceasta liniste.Aceasta translatare in propria-i sfera se manifesta si la nivelul eroului liric,ce ar dori sa moara si sa renasca(un fel de Mesia al acelei sfere care ar schimba aceasta moarte pepetua).
Ultima strofa prezinta singuratatea in ipostaza de suferinta de nesuportat, o suferinta atat de mare incat face ca un copac sa involueze intr-un stadiu poate primordial de scai, ba mai mult existenta lor se pierde ineluctabil in acea sfera.
Imi cer scuze daca am fost prea pe langa subiect,
Ialin

Daca iadu-ar fi bordel
Si i-ai fi si locatar
Pretul ar fi bunicel,
Dar ar fi cam in zadar.

Dar am auzit un zvon
Care pare sa m-atate
Ca in Rai e un Ion
Cu-ngerase chiar dragute...
Ialin

Doamna Nicoleta Tase, in privinta constructiilor banale cred ca e normal sa admit ca unele din ele sunt destul de banale, dar legat de rima facila pe care Florin Leahu a utilizat-o, nu stiu de ce ar reprezenta chiar asa o chestie rea pentru ca ajuta al ritm, muzicalitate.Legat de rima incompleta... dati-mi voie sa citez ceva:\" Sa sarim in luntrea mica/Inganati de glas de ape/Eu din mana sa scap carma/Si lopetile sa-mi scape.\"(Mihai Eminescu-Lacul)Poate imi spuneti si mie ce rima sesizati la versurile 1 si 3... evident exista un precedent.Apoi, legat de idee, cate persoane se leaga de paradoxalitate plecand de la doua rapoarte diferite si ajungand apoi la un regres in timp si la niste intrebari existentiale?
Cu stima,
Ialin

Salut! Tare as vrea sa stiu cine e \"geniul\" care a incadrat textul asta ca \"Atelier\"!!! Din moment ce a facut asta ar fi fost frumos din partea lui(sau ei), sa dea si ceva motive... Dar sa incerc sa dau o explicatie...
In prima strofa este exprimata confuzia.Paradoxal, aceasta confuzie este data de un element antagonic, limpezimea apei... Apoi intalnim raportul sacru-profan, aceeasi limpezime are si sacralitatea ei prin intermediu murmurului si, la fel ca in prima situatie, are un efect paradoxal opus...
Urmatoarele doua strofe prezinta un raport aparenta-esenta. Daca in a doua strofa, in aparenta, limpezimea apei aduce si o limpezime in sufletul eroului liric, in esenta(a treia strofa), aceasta este doar o inselaciune care atinge punctul culminant atunci cand in limpezimea ei vede un chip de zana, ca un regres in copilarie. Ultimul vers aducand in prim plan luciditatea de la inceput...Sesizam suita de trei intrebari retorice care evidentiaza acest lucru:\"E viața mea? Un vis? O glumă?... \".
Stiti... daca nu intelegeti un text nu inseamna ca trebuie sa-l catalogati ca \"atelier\".Acest text e chiar bun...Va rog frumos sa-mi spuneti si mie ce-i lipseste pentru ca eu, mai prost, poate mai chior..., nu vad ce are...
In speranta ca indrazneala imi va fi iertata,
Ialin

Salut! Un text absolut superb!Primele 4 strofe constituie in sine episodul biblic al prinderii lui Iisus in gradia Ghetsimani cand era la rugaciune. Incepand cu strofa a VI-a se evidentiaza laitmotivul poeziei:lacrimile(plansul),laitmotiv oarecum anticipat de titlu.
urmeaza o descriere a patimilor si episodu care mie personal imi place cel mai mult in acest text, anume plansul crucii, care fiind un element pasiv si neanimat,in miezul celui mai mare sacrificiu al universului cunoscut capata proprietati incredibile.Lemnul\"il doboara\" involuntar,si face acest lucru plangand.Adica uite un alt exemplu, esti nevoit sa tai un picior unui animal...Faci asta de parsca te-ar durea mai mult pe tine.(ok, ai dreptate-prost exemplul, dar sunt sigur ca intelegi ce vreau sa zic).Nu stiu daca ai facut asta intentionat, dar ai situat in pozitie initiala de vers la multe strofe verbul \"a plange\" la diferite moduri si timpuri, fapt care amplifica suferinta in sine.Urmatoarele strofe evidentiaza un plans comun al universului. Ultima strofa prezinta motivul in sine, iertarea..,
In speranta ca nu am fost foarte pe langa subiect,
Ialin