nu se vrea o cronica

buuunnn. aceasta, deci, nu se vrea o cronica a celei de-a patra editii a cenaclului(era ceva cu ateliere artistice), ci mai degraba o insiruire mai mult sau mai putin exacta a evenimentelor din seara cu pricina. cum nici macar o clipa nu m-am gandit ca eu voi scrie despre asta o sa cer de la bun inceput scuze participantilor pentru eventualele omisiuni, greseli sau inexactitati si-am sa-i rog sa intervina acolo unde este cazul. astea fiind zise, sa tragem biletelele acum:)

pe drum, cald, autostrada, nervi, silisteanu infometat, silvi plictisit, hara la casetofon (tot caseta asta o ai? tot. si ce? si nimic. bine. ).
bucuresti. ploua, da\' ploua, nu gluma.
casa eliad. am crezut ca suntem primii. si nu eram. eugen suman singur la masa. ma bucur ca apuc sa schimb cu el cateva cuvinte in liniste. ultima data, la backstage, nici nu stiu prea bine cand a venit si cand a plecat. despicam in mai multe fire cateva intamplari de pe site. adrian firica, adriana popp (si silvia camelia, daca vreti sa stiti, sic), radu, andreea (cum care andreea? andreea este una singura. andreea), silvia dutu, bogdan geana, alooper. cred ca in ordinea asta au sosit. vorbim, zambim, povestim, ne simtim bine in pielea de invitati speciali (ca altii nu avem), unora le este foame (pardon, si unora). (si pentru salata trebuie sa vin la bar?).
opriti-ma! opriti-ma, caci altfel ma apuc sa scriu cine ce-a baut, cine ce-a mancat, cine ce-a zis s.a.m.d.

dragi tovarasi (si preteni, se aude din sala), declar deschise lucrarile.... si-uite asa incepem sa lucram, unu cate unu, sus pe scena.

acum e acum...s-ar putea sa nu respect intocmai ordinea cronologica a ceea ce-a urmat da\' pana la urma nici ca mai conteaza. am fost acolo, ne-am simtit bine, s-a recitat, s-a cantat la pian...ah...veverita, a venit si veverita cu sotul (florin halalau) si cu un invitat surpriza: victoria david (sora ei). intre timp a aparut si andrei nicolescu (desi habar n-am cand), care, dupa cate se spune, este nelipsit de la atelierele agoniei.
radu deschide prima lucrare si-o deschide repede cu balada minerului disponibilizat urmat de geana cu balada minerului disponibilizat II (asta mi-aduc aminte clar).
de aici incolo nici ca mai stiu cum s-au succedat lucrurile.
ne recita radu de fapt eu nu exist de virgil titarenco. urmeaza apoi o serie de poeme proprii din seria \"trilu lilu crocodilu\" (n-a zis asa, da\' parol daca mai tin minte cum), poeme cu crocodili portocalii si doar unu roz. ei bine, nu e chiar asa si trebuie sa marturisesc c-am intrat pe pagina lui sa descopar cum ii zice exact poemului sau poemelor da\' nu le-am gasit (am vazut, in schimb, cateva poeme de-ale lui puse la \"doar atelier\", lucru care, evident, m-a amuzat si dau zor sa termin aici sa vad despre ce si cum e vorba). a urmat apoi un poem scris de andrei nicolescu si recitat tot de radu (ahh...e vechi...se aude din sala vocea autorului). eu l-as numi zsa zsa dar, parca, intre timp a devenit dee dee nu\'sh cum si nu vreau sa-l necajesc degeaba.
geana recita exact pe tonul care trebuie si cum trebuie poemul iubitele mele (liviu nanu) si replica cosmarurile mele (florin radulescu) apoi ne incanta cu poemul adrianei popp (silva), tacerea din tampla amiezei. a mai citit ceva numa sa nu ma intrebati ce.
intre timp isi face curaj si urca si subsemnata pe scena. dovada ca mi-a placut, am ocupat abuziv spatiul pentru mai multa vreme. ce-am citit eu stiu, clar ca stiu: michel martin (in primul si-n primul rand) cu: portret fara culoare, atat de blond, galben, avort de alb, cu gura neagra, verde, liviu nanu cu : noiembrie, urme, poezia soselei, zareh ara cu: dimineata trandafirului alb, silvia caloianu cu: indragostita cromatina, de culori de tine, eu verde-femeie, ma auzi furisandu-ma oare, alina manole cu de-colorari (varianta lucrata de dan tristian) si cateva poeme de-ale mele.
adrian firica, calm, ne recita bauturi subtiri de vara I si bauturi subtiri de vara II si cred ca si pixul cu bila.
silvian (fiul meu) ne recita rarait doua poeme ale silviei caloianu: si zambetul bordo, ma salvez pe alb si un poem al mariei prochipiuc, mai sunt de spus poate mii de cuvinte.
adriana popp isi trage tacticos scaunul langa scena si intervine cum numa o femeie stie s-o faca (sic) in \"trialogul\" radu-geana-firica. nu ma intrebati, ca nu stiu ce-a recitat.
in sfarsit si domnul silisteanu (asa ii place sa i se spuna) isi duce scrumiera si paharul de vin pe scena si in acordurile pianistice oferite de sora veveritei ne recita casa verde cu doi sau trei de E, cantec trist de galbena floare, ea galben niciodata, ultimii maci sunt intotdeauna galbeni, de rosu si de treierat, dincolo de iarba.
veverita, in afara faptului ca ne-a adus-o pe sora ei sa ne incante si sa ne ofere ambianta si fundal muzical la pian ne-a mai si recitat (e drept ca eu am ascultat-o prima oara). am retinut doar sa murim albastru dar si un poem pe care ni l-a dedicat. restul titlurilor, cu parere de rau spun, nu mi le amintesc.
alooper, sper din toata inima sa nu se supere, dar nu stiu ce-a recitat. ca de recitat sigur a recitat:) si poze ne-a facut.
de poze, ca tot veni vorba, sa nu intrebati. sunt la radu. si la radu e la mare. si radu vine duminica seara. si radu, probabil, c-o sa ne lase sa le vedem. si radu sper c-a apucat macar o zi vreme buna acolo. si andreea a facut poze (c-am uitat sa zic).
si cred c-am uitat sa zic multe dar n-am fost tot timpul atenta.

intre timp o parte din participanti ne parasesc. ne luam la revedere. radu si bogdan declara inchisa ce-a de-a patra editie a atelierelor. radu multumeste celor prezenti pentru participare, bogdan multumeste si celor prezenti si celor absenti (sic) pentru participare si se sting luminile.
punct.

cu riscul de-a ma repeta, cer scuze celor prezenti pentru toate omisiunile si inexactitatile strecurate mai sus.

p.s. partea a doua a cenaclului s-a desfasurat in urmatoarea componenta: constantin paiu, adriana popp, silvia dutu, bogdan geana, radu herinean, andreea andreea, silisteanu, adrian firica, fiul meu si subsemnata.

inutil sa va spun cat de frumos a fost si cat de bine ne-am simtit, cat de mult mi-a placut si cat de dragi mi-au devenit unii dintre ei.
rog pe adrian firica sa aseze ordonat data viitoare hartiutele rupte, pe adriana sa se gandeasca inainte, de acasa, cate grame vrea sa aiba portia de friptura (si sa nu mai necajeasca chelnerii), pe silvia sa-mi cumpere si mie data viitoare bilete la teatru (cu drag), pe bogdan sa pice si el macar o data killer sa-l pot da afara (zambet), pe radu sa caute mai repede un programator (stie el pentru ce), pe andreea sa nu-si mai comande salate bulgaresti cand este adriana de fata, pe silisteanu sa-si tina dracului ochii inchisi cand zice radu pentru ca eu am crezut tot timpul ca este cel de-al doilea killer si abia la final am aflat ca a fost adriana (nuuu raddeettti), pe alooper sa-si puna la cale diferite strategii (sic sic).

drum bun, pa, s-aveti grija, la revedere, mai vorbim, ne mai vedem
cam atat.