Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@eugen-constantinescuEC
Eugen Constantinescu
@eugen-constantinescu
Poezie

Fântânarul

...și jocul apelor

1 min lectură·
Mediu
Izvoarele de ieri
clipocesc ascunse,
dincolo de jungla luxuriantă
a hamadelor crăpate,
dincolo de deșerturi cu bobul fin
cernut de vânturi demult uitate...
Pe Ulița Copilăriei
încă mai răzbate
o chemare din adâncuri:
\" - Fântânaruuuuuuuu\' !
Viață ți-aduc neamuleeeee!
Scoț apa la luminăăăăă!
Lumină din luminăăăăă!
Ghizduuuuuuri!
Cumpeneeeeee!
Fântanaruuuu\' neamuleee! \"
Răspunsul meu
ca o respirație întretăiată,
cu un foșnet de cearșafuri lichide,
se așternu incolor
peste tăcerea vremurilor,
lăsând să se întrevadă
alunecușul secundelor
printre pietre uscate
de dorință.
0104097
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
81
Citire
1 min
Versuri
25
Actualizat

Cum sa citezi

Eugen Constantinescu. “Fântânarul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-constantinescu/poezie/49762/fantanarul

Comentarii (10)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@florina-daniela-floreaFFFlorina Daniela Florea✓
stii ca te citesc...
doar ca nuiaua aceea de alun nu vibreaza in palmele mele asa cum as vrea eu...vor fi fiind pline de bataturi, mult prea pragmaticele bataturi care-mi amintesc de conditia de muritor.
mi-e sete insa.
0
@florina-daniela-floreaFFFlorina Daniela Florea✓
stii ca te citesc...
doar ca nuiaua aceea de alun nu vibreaza in palmele mele asa cum as vrea eu...vor fi fiind pline de bataturi, mult prea pragmaticele bataturi care-mi amintesc de conditia de muritor.
mi-e sete insa.
0
@eugen-constantinescuECEugen Constantinescu✓
Cu totii suntem muritori in ale trupului.
Cât despre sete...
Deasupra oceanelor lumii s-au așternut deșerturile oamenilor iar deasupra nisipului încins foșnește oceanul de nuiele de alun , tatonând frenetic în căutarea licorii de suflet!
Am și eu ca tot muritoru\' nuielușa mea tremurătoare de alun.
Să știi!
0
@silviu-dachinSDsilviu dachin✓
garantia fericirii: Fantanarul traieste
0
Wwqa✓
stăteam într-o vreme când va fi fost nu știu cu un băț în mână apa era până aproape de cer și eu făceam cercuri și iar cercuri și stăteam așa și băteam apa dinspre nord o băteam și așteptam minunea să se întâmple... poate o mai bat și acum. îmi tare place scrierea ta. numai bine!
0
Distincție acordată
@bbBbb✓
Fanscinat acest joc al apelor precum niste \"cearșafuri lichide\".
Prima parte a poeziei imi pare melancolica:

\"Izvoarele de ieri
clipocesc ascunse,
dincolo de jungla luxuriantă
a hamadelor crăpate\"

Apoi urmeaza o parte \"strigatoare\" catre cer, carte lumina catre toate cumpenele:

\" - Fântânaruuuuuuuu\' !
Viață ți-aduc neamuleeeee!\"

Ultima parte insa este pretioasa, este o refulare in taceri, este o trecere a secundelor.
Ultima parte exprima resemnare:

\"lăsând să se întrevadă
alunecușul secundelor
printre pietre uscate
de dorință.\"

Mi-a placut mult poemul tau Edger.
Felicitari !

Anca V. Anghel
0
@bbBbb✓
* Fascinant acest joc al apelor
0
@eugen-constantinescuECEugen Constantinescu✓
Da!
Ultima parte se dă în ambalajul resemnării!
Căci cum putem noi lupta cu mareea timpului, maree aflată doar într-o singură ipostază : cea de flux?
Doar pupilele ne mai trădează uneori tremurul ascuns al apelor încărcate de dorință!
Mulțumesc de vizită mânuitorilor de nuielușe de alun aflați în căutare undeva pe deasupra poeziei mele!
0
@geta-adamGAGeta Adam✓
Mie imi pare in intregime un strigat, doar ca tonalitatile sunt diferite. Mi-a placut, Eugen!
0
@eugen-constantinescuECEugen Constantinescu✓
O chemare Geta...O chemare vie...
0