Zoroastru

Zoroastru a fost un profet de origine iraniană ce a inființat yoroastrismul, o religie care a dăinuit mai bine de 2500 ani si care are adepti chiar și în zilele noastre. Se cunosc foarte puține amănunte despre copilăria lui Zoroastru se pare că născut în Azerbaidjan sau prin apropiere, el era fiul unui negustor de cămile numit Porușașpa Spitama și al soției acestuia, Dukhdav. A crescut în Persia într-o vreme când lumea adora mulți zei cărora li se zidiseră altare și li se aduceau jertfe. Adolescentul Zoroastru gândea și visa cu privire la religie. Rareori vedea chipul vreunui zeu sau inspira fumul hipnotic al tămâiei, fără să încerce să distingă anume care zeu era cel mai mare, care preot avea dreptate sau care cuvânt sfânt trebuia crezut .El avea avantajul unei educații excelente, fiindcă studiase ca unul dintre cei mai învățați profesori din Persia. Se spune că a învățat de la vârsta de 7 ani și până la vârsta de 17 ani . Iar la vârsta de 20 de ani, Zoroastru s-a retras din lume ca să urmărească enigma religiei și să meargă pe firul cercetării oriunde l-ar fi dus cercetarea. Prin piețe asculta la oameni, iar în pustie asculta la Dumnezeu. Pe atunci se dădeau lupte în Persia, provocate de turanienii invadatori, iar mulți oameni erau răniți în aceste lupte dure. Mai era și foamete multă în aceea perioadă. Priceput la meșteșugul vindecărilor, Zoroastru își oferea gratis serviciile sale suferinzilor. Adeseori se retrăgea într-un munte , muntele Sablan ca să se roage. Ca adult a propăvăduit religia căreia el i-a pus bazele. În tinerețe a fost întâmpinat cu multă ostilitate dar de la vârsta de 40 ani după ce l-a convins pe regele Vishtaspa, cel ce conducea nord- vestul Iranului să devină un adept al yoroastrismul , el și-a putut face și mai bine cunoscută cartea Gatha,fiind cea mai veche parte din scrierile sacre ale zoroastrienilor. Aceste rege Vishtaspa a fost prietenul și protectorul său pâna la adânci bătrâneți. . Preceptele noii credințe Zarathustra, le strânge sub forma a 17 imnuri (Gathas) transmise secole de-a rândul numai oral si care formează partea cea mai veche a Avestei, cartea sfântă a zoroastismului. Se pare că a murit la vârsta de 77 de ani, aproximativ 551 îHr și s-a născut în jurul anului 628 î.Hr

Zoroastru sau Zarasthustra cum se mai spune în lima persană a întemeiat teologia zoroastriană reprezentând un amestec de monoteism și dualism.El considera că există un singur Dumnezeu adevărat pe care îl numea Ahura Mazda, în persana modernă se mai spune și Ormuzd. Ahura Mazda adică „Dumnezeu cel înțelept” încurajează dreptatea și adevărul dar se consideră și existența unui spirit rău numit Angra Mainyu, în persana modernă Ahriman, cel ce întruchipează falsitatea și răul. Fiecare persoană este liberă să opteze pentru una dintre tabere deoarece se consideră că în lumea reală se duce o permanentă bătălie între forțele binelui Ahura Mazda și cele ale răului, Angra Mainyu. Aceată teologie include credința în viață după moarte și triumful forțelor lui Ahura Mazda.
“Un Duh este bun, celălalt e rău;
Iar între acestea două, înțelepții vor alege corect;
Neînțelepții nu aleg astfel – și se vor rătăci.
Așa glăsuiește Avesta. Și astfel s-a născut, mai bine de 2.500 de ani în urmă, învățătura despre dualitate – credința că universul se află sub stăpânirea a două principii opuse.” Religia lui Zoroastru reliefează importanța adevărului și a dreptății, opunându-se ascenismului și celibatatului, punând un mare accent pe măreția focului (într-un templu zoroastrian arde în permanență o flacără sacră). Însă cea mai deosebită practică religioasă este aceea că după ce un adept al yoroastrismul moare, el nu este nici îngropat nici incinerat ci dus în vârful turnurilor pentru a fi devorați de vulturi ( în câteva ore păsările îi smulg carnea de pe oase). Zoroastrienii consideră că Sfânta Șeptadă reprezintă aspecte din Dumnezeu comparabile cu trăsăturile oamenilor. Ei spun că Energia radiantă dispersată prin Ahura-Mazda este asemenea luminii proiectate printr-un spectru, iar Șeptada Sfântă este această lumină. Numele și însușirile Sfintei Șeptade (Ameșa-Spenta) sunt bine definite în zoroastrism:
1. Ahura-Mazda – Dumnezeu / Lumina Veșnică
2. Așa – Cunoașterea Dreptului și a Justiției
3. Vohu Manah – Gândul Bun și Mintea Iubitoare
4. Kșatra – Puterea Duhului
5. Armait i – Pietatea și Credința
6. Haurvatat – Sănătatea și Desăvârșirea
7. Ameretat – Nemurirea
Zoroastru spunea : „Nu priviți numai razele soarelui fizic, ci contemplați marea ființă care ne trimite acțiunea sa binefăcătoare pe plan spiritual, așa cum soarele fizic ne trimite acțiunile sale benefice prin lumina și căldura sa\".
Și inspirat posibil de această religie marele poet german Goethe consemna în scrierile sale “ Ochiul a fost făcut de lumină pentru lumină\".
. Zoroastru vorbea de „Farohari\" sau „Ferueri\" sau „Frawarshai\", de gânduri universale, creatoare, care ne înconjoară și care sunt dispersate în lumea întreagă. Căci ceea ce are în fapt omul ca idei este prezent peste tot în Univers.
Detaliez termeni folosiți în acestă religie (ca cei menționați mai sus) si câțiva în plus:
Ahura-Mazda - În zoroastrism este divinitatea supremă, principiul binelui, creatorul lumii si păzitorul oamenilor (Dumnezeu-Lumina Vesnică)
Amesa-Spenta - Unul din cei șapte arhangheli din Zoroastrism
Aryan - Indo-european
Avesta - Cărtile sfinte ale vechii religii zoroastriene – Sfânta Septada si Amesa Spenta
Magi - Castă preoțeasca din vechea Persie
Zoroastru sau Zaratustra - Fondatorul zoroastrismului
Zoroastrism -Religia din Persia (Iran) mai înainte ca populatia sa fi fost convertita la islamism. Este o religie dualistă; adică, ea învată că Ahura-Mazda, stapânul luminii si al bunătătii, poarta război neîncetat împotriva lui Ahriman si a oștirilor răului
Asa - Cunoasterea Dreptului si a Justitiei
Vohu Manah - Gândul Bun si Mintea Iubitoare/ Cugetul Bun are ca oponent pe Akem, Cugetul rău
Ksatra -Puterea Duhului/ cunoscut ca Puterea Duhului este contrat de Dușkșatra, sau Lașitatea
Armaiti - Pietatea si Credinta
Haurvatat - sănătea si desăvârșirea
Ameretat - Nemurirea/(Nemurirea) își are ca oponent un diavol numit Merethyn, însemnând Nimicire.
Cu toate că zoroastrismul prezintă diverse elemente comune cu alte religii mai vechi iraniene nu s-a răspândit foarte mult în timpul vieții lui Zoroastru. Regiunea în care a trăit profetul a fost încorporată Imperiului Persan de către Cirus cel Mare cam pe la jumătatea secolului al VI-lea î.Hr. Pe parcursul următoarelor două secole, religia a fost adoptată de regii persani și astfel și-a cucerit mulți adepți. Însă după cucerirea Imperiului persan de către Alexandru cel Mare religia a avut o perioadă de stagnare din punct de vedere al răspândirii ei. În timpul dinastiei sasanide , cca 226-651, zoroastrismul a fost adoptat ca religie de stat în Persia. În secolul VII – lea a avut loc cucerirea arabă și o foarte mare parte din populație s-a convertit ( in cele mai multe cazuri forțat) la religia musulmană. Se pare că în secolul al X-lea o parte din zoroastrieni au fugit din Iran în Hormuz, o insulă din golful Persic, formându-se în timp o colonie cărora hindușii le spuneau parși datorită originii persane. În momentul de față locuiesc în India mai mult de o sută de mii de parși iar în Iran cam douăzeci de mii de adepți. Am uitat să menționez că în Avesta nu este mentionată existenta templelor.

(așa arată un zorotemplu)
Totusi pe timpul Ahemenizilor existau temple ale focului si statui ale lui Ahura-Mazda. Existau temple mari pentru Focul-rege si numeroase temple mici pentru simplul foc sfânt. În temple era o urna în care ardea focul, întretinut de preoți. Preoții care oficiau la altarele focului își puneau manuși si un val pe față, ca sa nu spurce prin suflarea lor elementul sacru, focul.
Preotii zoroastrieni formau o castă ai cărei membri, în timpurile mai vechi, nu se căsătoreau decât cu fete apartinând aceleiași caste. Mai târziu au inceput sa ia în căsătorie tinere din alte clase sociale. Preotul zoroastrian se numea în vremurile mai vechi magu , iar mai tarziu mobed. Preoția se transmitea din tată în fiu printr-o dublă initiere. Prima inițiere, în treapta de herbad, se facea inainte de varsta de 15 ani si dădea dreptul la împlinirea anumitor servicii religioase. A doua inițiere se făcea mai târziu, în treapta de mobed si dădea dreptul la oficierea celor mai importante servicii religioase. Ceremoniile de inițiere clericală erau foarte complicate. Preoții formau, pe timpul Ahemenizilor, un grup social foarte respectat, beneficiind de anumite privilegii si împlinind unele functii politice.
În general, cultul consta din citiri cu glas tare din Avesta si din tot felul de rugaciuni. Sacrificiile sângeroase, practicate in vremurile mai vechi, au fost interzise de Zoroastru, dar s-au practicat in stil mare in timpul Ahemenizilor. La o anumită sărbatoare, se sacrifica in fiecare casă un berbec sau o capra, iar in lipsa acestora un pui de găină. Sacrificiul haoma, interzis si acesta de Zoroastru din cauza dezordinilor produse de consumul acestei băuturi amețitoare, a fost reluat sub o formă nouă, aceea de parahom, nelasând să mai fermenteze sucul plantei respective si amestecându-l cu lapte și apă. Prepararea si consumarea băuturii parahom se facea cu un ritual deosebit. Nașterea unui copil si căsătoria erau de asemenea prilejuri de ceremonii. Când copiii ajungeau la pubertate, se săvârsea un rit de inițiere, care dura noua zile si în cadrul căruia se acorda tinerilor centura kusti, pe care trebuiau sa o poarte toata viața.
Unii istorici afirmă că și eneagrama era cunoscută de vechii slujitori ai lui Zoroastru, chiar de discipolii lui Pitagora. Scopul principal al eneagramei este sa permita fiecaruia descoperirea propriului tip de personalitate. Rezultatul poate conduce la o nouă și completă întelegere de sine, valabilă pentru tot restul vietii și la o evoluție spirituală.
Teologia zoroastristă a influențat și alte religii cum ar fi iudaismul și creștinismul și una mai puțin cunoscută maniheismul, o religie inființată de Mani, care a preluat de la Zoroastru ideea luptei dintre forțele binelui și răului, înglobând-o într-o teologie complexă, captivantă.Însă religia zoroastristă nu se poate compara ca importanță cu creștinismul, budismul și islamismul.


Bibliografie:
Michael H.Hart- personalități care au influențat evoluția omenirii
www.Regele lumii/Zoroastru-Zarathustra
Mircea Traian Biju-Dicționar al spiritului uman
I. Berg- Expresii Celebre