Poezie
e toamnă
1 min lectură·
Mediu
numele iubitului meu plutește în angoase
ca-ntr-un dezinfectant
în căutarea unui loc mai cald fiecare literă
pierde din greutate
vara a trecut și n-a lăsat nimic în urmă
la tv suveranistii atacă din nou guvernul
câțiva bătrâni trebăluiesc prin casa milei
mâine este zi de vizită poate le vin copiii
în salonul de arși infirmierele schimbă bandaje
aceleași infirmiere cu aceleași mâini
workshop despre automatisme
fără bani de culori un artist vizual pictează
cu sângele său frunze și flori
pietre și chipuri
lumina crește-n incubatoare
mă umplu de toamnă cum se umple o găleată
de apă
01421
0
“Literele” se încarcă cu “greutatea” sensurilor poetice şi devin configurații prodigioase ale sistemului poeziei.