Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@enea-gelaEG
enea gela
@enea-gela
Poezie

mâinile harnice ale mamei

2 min lectură·
Mediu
de la 50 încolo viața e o fosă septică
un film horror/ spune mama
când aștepti zmeura pe tava de aur asemenea unui cal costeliv jăraticul
mă rog să nu iei frigul din grajduri / ar fi ca și cum
ai lua o maladie de pe cearșafurile spitalului județean
funia pentru spânzurat se numește models premium
pentru unele ca noi frigul înseamnă funie- beatificarea iernii
de frig drumul Kareninei a rămas la paragraful dintre șine/ oricâtă zăpadă ar fi căzut
n-ar fi fost de-ajuns ca să-și facă un munte al ei
de pe care să coboare în sanie cu zurgălăi de ceară
sinucigașul își alege forma lui de protest/ ultimul drept cetățenesc
formula chimică a respirației între două erori
când te apropii prea mult de ceva tensiunea iradiază sângele în afară
unele lucruri încep să trăiască ele în locul tău
pământul pe care refuzi să calci emană toxine
bărbatul pe care te încăpățânezi să-l iubești
are șifonierele pline
sertarele/ cămările inimii
el este curatorul acestor expoziții de ființe premergătoare
pentru păsările amorțite pe ultima creangă nu trebuie să-ți jupoi palmele
nici să împrăștii partituri-manifeste
lasă lucrurile așa cum sunt unde sunt
însă urăște-ți timpul cât să poți lupta cu el de la egal la egal
dimineața fă o gargară cu ce-ai visat și scuipă
nu are rost să ieși afară încărcată
naveta asta afară-înăuntru e destul de obositoare
la un moment dat nu o să mai vrei decât înăuntru
unde nu este totdeauna cald și bine
măcar ai voie să inventezi întâmplări
să te probezi în fața oglinzii fără să-ți fie rușine de ce vezi
asta spune mama în timp ce mâinile ei harnice împletesc funii
034.475
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
276
Citire
2 min
Versuri
31
Actualizat

Cum sa citezi

enea gela. “mâinile harnice ale mamei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/enea-gela/poezie/14121160/mainile-harnice-ale-mamei

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu✓
un poem amplu despre naveta între înăuntrul vieții și în afara ei, începând cu o vârstă la care frigul sinuciderii bântuie, în condițiile unei singurătăți zdrobitoare și a neputințelor existențiale. mama fără tata înseamnă să-ți urăști timpul cât să poți lupta cu el de la egal la egal. este atâta greutate în vers cu cât începutul poemului încearcă o stare de basm, cea cu jăratecul dădător de puteri supranaturale, dar și o înglobare a dramei, ca în cazul Kareninei, foarte intens și inteligent aduse în formula de prezentare a greului/ răului, când totul este în declin.

impresionant poemul tău, atât la nivel emoțional cât și la nivel stilistic.
0
@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu✓
... ale neputințelor...
0
@enea-gelaEGenea gela✓
Intri într-o poezie cu tălpile pe jar...Cine îți înțelege trecerea? Cam asta e tot: tu, în fața oglinzii! Mulțumesc, Otti!
0