butonul de panică

este firesc să mori când liniștea exersează piruete prin tine atunci vine momentul fără cremă de zi fără cremă de noapte și fără să te privești în vitrina cu antichități/unde mereu se destramă câte-o rochie de mireasă puțin cimbrișor sălbatic în supa strecurată a vieții lăsând deoparte coincidențele este firesc să spui adio paiațelor din lanul tău de lacrimi dragă doamnă/ îmi spune curierul ai un colet/ar putea fi o bombă bomba zilei (ha-ha-ha dar eu nu am comandat nimic) poate este doar o țoală de firmă una dintr-alea ce are-n țesătură câțiva ani lipsă ați primit un colet cu verificare/insistă el cineva a plătit în locul dumneavoastră având în vedere consensul că există un deznodământ ca în podcasturile cu bolizi când piloții-robot declară că nu vor băga sub roți pe cei adevărați cu toate astea se-ntâmplă des dragă domnule dacă mă privești nu deschid nimic verificarea urmează asemenea unei apărări stranii și inutile există lucruri ce trebuie consumate în intimitate clipa ultimă e unul dintre ele deschid coletul singură întâi să pun cap la cap întâmplări să le scriu într-o carte 100 de pagini pentru 100 de cititori nimeni să nu descifreze altceva decât foaia lui voi scrie personalizat cum fac negustorii de tricouri și căni fiecare să-și poarte fila ca pe un trofeu în bunul capitalism unde strechea vânzolindu-le în căutarea onorariului aduce termitele în față vara aceasta se anunță cu ceva toamnă în aliaj soarele rânjește în timpanele mele ca niște pâlnii de gelatină deschide odată coletul