emilian valeriu pal

Uneori e de ajuns un fragment laconic. Multumesc.

E o chestie ciudata cu textul asta din punctul meu de vedere. In primul rind as fi renuntat la slashuri, pentru ca mi se pare o chestie cam teribilista. Apoi am gasit o voce care spune spunce ceva. O voce care nu rupe gura tirgului, ci spune cui trebuie sa auda. E ok pina la inghetata si scheletul. De acolo se simte lipsa de idei si se rateaza.

Eu nu aveam cum sa am frustrari fata de textul tau. Iar daca textul meu nu are \"audienta\", nu ma pling(in schimb circul tau are si pt asta iti multumesc. Poate reusesc sa fac de Craciun un conert de muzica corala. Eu stiam ca muzica sau o emisiune are audienta nu un text. Dar ma rog, limba romana e prea grea chiar si printre poezei ca tine). Nu ma bat cu pumnul in piept. Reactia mea, repet, a fost strict reactia la un text prost si nimic mai mult.
Pentru ca tot vad ca faci tumbe prin subsoluri, te invit pe 31 august la Piatra Neamt, la preselectia \"romanii au talent\". Unii mai mult, altii mai putin.
Si eu nu cred ca am adus in discutie aspecte personale, cum ai facut tu cu acel batjocoritor \"dom ziarist\".

Dar asa se in timpla si se va intimpla. Singura ta scuza pentru un text prost e frustrarea altora. Si nicidecum lipsa completa de viziune si consistenta.
Eu pun punct aici. Nu stau de vorba cu autori fixisti. Vezi cazurile Radu Stefanescu, Oana Popescu, Alina Livia Lazar, etc etc.
E ultima data cind iti mai raspund si cind voi mai avea de-a face cu tine.

N-as vrea sa par fals ori sa va dau dreptate din complezenta, dar ati sesizat foarte bine fragmentul cu gheisele. Pentru ca, din ce stiam eu, la origini, rolul unei gheise era acela de a asculta un barbat. Si pe lucrul acesta m-am axat in fragmentul respectiv. multumesc de semn.

Ps. Nu ar fi fost acest ps daca nu as fi fost atentionat de cineva.
cred ca unii oameni nu prea stiu sa renunte, indiferent de situatii.
George Asztalos, in dictionarul roman exista doua explicatii pentru termenul de sacal cu care ne-ai cadorisit pe toti cei care am cutezat sa avem o alta parere decit magnifica ta creatie.

O prima explicatie(ca sa o iau de jos in sus) ar fi om rapace, josnic. Daca aveam intentia sa te distrug literar sau mai stiu eu ce, daca te urmaream sistematic daca si daca si daca... Nu cred ca se pune problema.

A doua explicatie ar fi ca sacal inseamna un animal micut asemanator unui lup care se hraneste cu hoituri. In contextul textului pe care l-ai aparat cu atita vehementa, eu cred ca se potriveste mai bine. Doar ca ai gresit putintel adresa.

Inca de cind am lasat comentariul la textul tau eram constient ca exact asa vei reactiona. Pentru ca asa reactionezi de cind esti pe aici. Eu nu am criticat realismul cu care, vai mama, m-ai zdrobit in raspunsul tau si apoi ai inchis comentariile. Eu m-am referit strict la lipsa de substanta a textului respectiv si la calitatea proasta. Tu-mi vorbesti de Ginsberg dar iti incadrezi texte la categoria underground fara sa ai habar ce inseamna aia. As face si eu parada cu lecturile mele dar o fac degeaba.

Era previzibila reactia ta, pentru ca, imediat, te-ai dus si la Radu Stefanescu si ai aruncat cu laturi. Pentru ca exact asta este stilul tau. Si nu numai aici. Ti-as aduce aminte de mai multi autori care au facut pacatul capital sa comenteze negativ un text si ai luat-o la modul personal.
Chill. Promit ca am sa-ti cumpar eu un loc de veci pe Aleea Artistilor. Dar scuteste-ma de timpenii revansarde. Lasa-ma sa fiu derizoriu si tu straluceste in continuare. Cine stie, poate poezia ta underground va deveni un fel de stea polara a literaturii universale. pina atunci propun sa ne vedem fiecare de treaba lui.

Silvia, multumesc de semnul mai putin incrincenat. Trebuia un autor de calibru ca George sa bage in seama un astfel de text derizoriu si sa-mi arate calea catre lumina.

Initial nu am vrut sa intervin sub acest text, mai ales ca si unii dintre antecomentatori si-au exprimat un anume dezacord.
Face parte din ciclicitatea acestui site ca, in momente cum ar fi Craciunul, Pastele, Sfinta Maria, venirea primaverii sau a toamnei sau momente tragice si nu numai, sa apara texte tematice si variatiuni pe aceeasi tema. Pe epigramisti ii inteleg, pentru ca la tema data se comporta onorabil.

Din pacate, din punctul meu de vedere, exista in acest text citeva greseli impardonabile. Cam ca alea(din punct de vedere moral) care au fost facute la maternitatea din Giulesti.

In primul rind nu poti incadra un astfel de text care nu are abosult nici urma de poezie, la categoria poezie si, mai ales, la fite de underground.
In al doilea rind nu poti multumi pentru apreciere, atita timp cit nu ai contribuit cu nimic. Ba mai mult, sa te erijezi intr-o instanta morala(ca de aia literara nici nu se poate pune problema in fata unui astfel de text).
Perfect de acord cu Radu Stefanescu. Astfel de texte patriotarde, scrise pe marginea bordurii mi se par ridicole.
La un moment dat, pompierul care a intrat in flacari sa scoata nou-nascutii, in timpul unui interviu a spus o chestie care are mai multa poezie decit am reusit eu vreodata si mai mult decit va putea acest text sa spuna. Declaratia pompierului; \"cind l-am luat in brate a deschis un ochisor si era ca o boaba de piper\".
Se putea gasi o alta forma. O incadrare la personale, la presa, la orice. Numai nu la poezie. Pot admite ca poti face poezie din copii arsi in imaginatia ta. Dar nu sa-ti asumi niste merite pe care nu le ai doar pentru simplul motiv ca injuri pe toti in semn de revolta.
Pe mine ma face sa rid si sa pling in acelasi timp un astfel de text. Pentru ca e scris exact de pe marginea bordurii.
Cei care lucreaza in sistem stiu mai bine. Dup[ 2000, multe sali de opera]ie si saloane de ATI au fost modernizate. Nu se mai accepta mozaic sau gresie ci un anume tip de vopsea pentru pereti, mai usor de curatat si mai rezistent la infectii. Din pacate, UE nu recomanda acest tip, exterem de inflamabil, dar cele mai multe spitale au trebuit sa faca aceasta modernizare, datorita cerintelor impuse de MS. In al doilea rind, multe din spitalele din tara au fost date in folosinta in anii \'80, cind nu exista atita aparatura, dar era acceeasi retea electrica.

Mi-e foarte usor sa tastez un text prin care sa-mi exprim ura. Sa-i injur pe toti. Asta nu-l face poezie. Dar noi romanii ne-am obisnuit sa facem poezie si din oase supte. Pacat.

E prozaic, intr-adevar, dar tocmai pe asta am mizat. Multumesc.

Din punctul meu de vedere, finalul mi se pare putin cam moale in comparatie cu restul textului. Per ansamblu, colajul text-foto, mi-a dat exact senzatia de apa curgind pe zbaturile unei roti de moara. Strofa a doua mi se pare liantul care sustine intregul colaj, un amestec de arhaic si cotidian care, cel putin pe mine, nu m-a lasat indiferent.

Anni, sincer sa fiu, intial nu am dorit sa explic prescurtarea, pentru ca putea foarte bine sa insemne si radio fara importanta. Onorat de apreciere.

Aurel Sibiceanu, personal, cind am scris textul nu m-am gindit nici la structura nici la stil. Am scris exact asa cum a venit, fara sa ma preocupe forma sau altceva. Multumesc de generozitate.

Raul Ionut, multumesc de semn.

Nasalia e un fel de targa cu care se duce mortul la groapa. Multumesc de lectura.

Si ca o explicatie suplimentara pentru cine nu cunoaste: r.f.i este prescurtarea de la radio france international.

Partial ai dreptate cu prima parte a comentariului. Parera cititorului ar trebui sa conteze. Din pacate, am urlat pina am ragusit pe aici si prin alte parti, ca in mediul virtual sintem doar useri. Iar faptul ca ai scos o carte nu te face scriitor sau poet sau prozator.
Sa admitem ca acest text e slab, de rahat. Ca sa iei acest text si sa zici ca asta e starea literaturii in momentul de fata, mi se pare, daca nu rau intentionat, atunci absolut penibil. Pentru ca cine sint eu? Un simplu user. Si chiar daca as fi cineva, nu putem fi geniali toti tot timpul. De aici si frecusurile. Eu stiu unde mi-e locul, dar cind vad atita infatuare nu am decit o singura alternativa: sa raspund la fel.
Daca domnul de mai sus a ajuns sa defineasca starea literaturii prin acest text, inseamna ca ori a citit prea putin, ori are ceva personal cu mine.

Ma amuza incercarile tale disperate de a iesi in evidenta,de a explica tuturor ce e pozie si ce nu, de parca ai fi maestrul poeziei. Reactia ta e doar o reactie previzibila si nicidecum una critica. Si stii la ce ma refer. Asa ca nu te ambala degeaba. Sint citiva autori de pe acest site a caror parere conteaza pentru mine. Tu nu esti unul dintre autorii respectivi.

Multumesc frumos si pentru celelalte semne pe care le-ai lasat. Ma bucur ca ai rezonat.

Plopeanu Petrache, Raul Ionut

Intr-adevar, prima parte, cea din paranteze, e un pre_text. Am scris rindurile astea pe un pat de spital si de aceea, in rpima parte, am incercat sa redau contextul. In rest, probabil acel crescendo trebuie sa vina din tine, fara sa te gindesti la structuri sau tehnica. Zic si eu.
Va multumesc de trecere si apreciere.

Personal, mi se pare unul din cele mai emotionante texte pe care le-am citit in ultima vreme pe aici. Din punctul meu de vedere sint doua secvente remarcabile, extrem de bine redate: cea cu rotile care se invirt in gol si cea(atit de tandra) cu \"aaMuutiaani\". Sincer sa fiu, finalul mi se pare putin ratat. Stiu ca fiecare vers are sensul sau pentru autor, dar, cel putin din punct de vedere tehnic, as fi vazut ultima strofa inaintea celei cu camera de garda. Oricum, dincolo de ceea ce vreau eu, cred ca e unul din cele mai bune texte alte tale.

In primul rind, sint asa mare scriitor incit am fost tradus in 60 de limbi(asta asa ca ironie). In literatura virtuala toti sintem simpli useri si nimic mai mult. Ca unii sau altii se gratuleaza in fel si chip e problema lor. Deci, eu sint un simplu user care citeste si care la rindul sau e citit.
In al doilea rind, daca eram cenzor pe acest site, sau editor sau critic, textul acesta nu vedea decit farurile Atelierului. Probabil de aia nu sint editor. Ca uneori imi vine sa ma urc pe pereti, imi vine sa ma arunc in Moldova cind vad ce le fata altora mintea. De miine am sa fac un serial cu textele mele din liceu sa dau altora o lectie. Altora care cred ca daca posteaza toate elucrubratiile sint poieti, scriitori, smd. Gata. M-au apucat dracii si nu am de gind sa mai tac.

E pentru prima data cind vad o asrfel de struto-camila: Colectia texte umoristice si poezien underground. Eu chiar nu inteleg. Nu mai exista decenta? Postam tot ce ne fata mintea?

Medeea: e doar prima parte si va continua. Multumesc.

Cu debutul textului ai dreptate. Eram indecis pentru ca unul din pacatele mele e sa aglomerez textele cu niste constructii care, privite din afara seamana cu monstrul de cladire ridicat linga Biserica Armeneasca. Si mai multumesc pt ca ai sesizat jocul de cuvinte fite-fritz, adica taman ceea ce trebuia. Multam de popas.

Multumesc de generozitatea aprecierii. pina la urma cred ca totul tine de rezonanta, in momentul in care renuntam la forma si pretentii. Poate de aici fluiditatea si naturaletea unui discurs. Nu stiu, inca nu sint scriitor, dar daca ai simtit ce am vrut sa simti, cred ca nici nu mai conteaza daca esti scriitor.