Mediu
oare cât va conta ce ai spus
ce ai scris
după ce vei trece de partea cealaltă a lumii
toropit ca o albină îmbuibată
cu propria miere?
dacă e adevăr că tu nu ai suflet
ci ești sufletul
atunci scrie-ți de parcă ți-ai fi
cel mai fidel cititor
de parcă ai aștepta cu inima-n dinți
întoarcerea prințului caspian
scrie-ți pe tot ce apuci
piele moartă
tendoane
plămâni
cerul gurii
scrie-ți și-ascunde ce scrii
cu simț de răspundere
nu știi niciodată
când o să-ți prindă bine
dincolo poate o să fii nevoit
să intri în tine și-o să dai peste cine ai fost
ca atunci când scoți haine de iarnă
te cauți prin buzunare
și dai peste mărunțișul de iarna trecută
041.255
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- emilian valeriu pal
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
emilian valeriu pal. “fantezie cu mărunțiș de iarna trecută .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/jurnal/14185386/fantezie-cu-maruntis-de-iarna-trecutaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mai spun că, pentru mine, e tipul de text gata închegat şi asumat, e textul autorului, gata compus. Nu text care bate câmpii aşteaptând să fie compus de către cititor. Asta caut eu, asta consum, asta admir - poveşţi, idei, gânduri ale altora. De-ale mele sunt sătul.
0
Distincție acordată
Un text în egală măsură de firesc și de profund. Remarc și eu frumusețea unor imagini și ideile pe care autorul le transmite prin ele: „toropit ca o albină îmbuibată/ cu propria miere”, ”dincolo poate o să fii nevoit să intri în tine și-o să dai peste cine ai fost”. E una dintre acele poeme care-ți induc, pe de o parte, nostalgia și sentimentul zădărniciei, pe de altă parte, bucuria că ai citit un text foarte bun! Stea!
0
Onorat de lectură și semnele generoase și oneste de rezonare.
0

Sunt unele construcţii năucitoare aici, cum ar fi comparaţia pentru narcisismul liric din "toropit ca o albină îmbuibată / cu propria miere" sau de-a dreptul aforisticul "scrie-ți și-ascunde ce scrii / cu simț de răspundere".
O ideală măsură între oralitate şi metaforizare, un echilibru perfect între instrumentele lirice şi mesajul poeziei veritabile, poezie care ar trebui să doară pe toate palierele şi să o doară undeva de bişniţa comercială.