Mediu
într-una din nopți am visat că m-au rechemat la locul de muncă
mi-au dat înapoi reportofonul mobilul de serviciu și declarația de venituri
mi-au spus ne pare rău dar se moare în draci și nu facem față
știm că și ție-ți convine tu nu ești omul care să stea degeaba
dacă nu-ți curge moartea prin vene înseamnă că n-ai fost bun de nimic niciodată
în plus cred că acum știi cît de important e un loc de muncă în zilele astea
știi cum e să aștepți poștașul cu șomajul de parcă ai aștepta popa cu sfîntul maslu
nu mai visa aiurea la reportaje din coasta de fildeș sau kenya
ți-e prea frică de păianjeni și viespi
oricum pașaportul n-o să-ți iasă la timp
e prea mare păcat de talentul tău
gîndește-te că aici te cunosc așa de mulți că pînă și pămîntul
te ia în spațiu dacă te-ai duce să-ți schimbi cartea de identitate
în tot acest timp eu mă gîndeam la o femeie pe care o cunoscusem
într-o zi mai caldă ca iadul
făcusem dragoste printre ruinele unei grădințe transformată acum în
așezămînt social pentru bătrînii bogați
în timp ce-o pătrundeam aveam timp să citesc pe urma unui perete
california über alles scris cu vopsea de culoarea limfei
m-am trezit speriat cu mîinile amorțite
de parcă aș fi dat toată noaptea autografe pe trupuri
făcute doar pentru sexual roleplay
pînă și dumnezeu are fanteziile lui cu oameni
am adunat toate icoanele din casă și-am urlat
la ce dracu mai sunteți utile dacă nu sunteți în stare să ascultați
poate totuși că sunteți bune la altceva
le-am aliniat frumos după mărime și-am făcut un pluton de execuție
m-am așezat în fața lor mi-am umflat pieptul
(recunosc nu cred în baliverne cum că trebuie să fii legat la ochi sau că un călău
trebuie să-și acopere chipul în fond cine naiba își mai bate capul să te recunoască
dincolo ai lucruri mai importante de făcut ca de exemplu să găsești un gest cărui să-i spui pace)
mi-am umflat pieptul și mi-a venit poftă spun ceva memorabil
ceva de genul că italienii pierd războaiele de parcă ar fi meciuri de fotbal
și că pierd meciurile de fotbal de parcă ar fi războaie
sau că istoria va fi blîndă cu mine pentru că intenționez să o scriu
nu mai contează că lucrurile acestea le-au spus înaintea mea alții
gloanțelor nu le pasă dacă tu crezi sau nu în viața de-apoi
să presupunem că soarele se învîrte în jurul pămîntului
și inima se învîrte în jurul trupului
atunci moartea e un fel de întrecere unde copiii
aleargă pe uliță cu un dumnezeu făcut cerc
025.013
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- emilian valeriu pal
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 440
- Citire
- 3 min
- Actualizat
Cum sa citezi
emilian valeriu pal. “creative roleplay.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/jurnal/14044750/creative-roleplayComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Întotdeauna istoria a fost nedrept de blândă cu cei care au scris-o... Îmi place textul foarte mult, cu micile(sau marile) mele obiecții vizavi de versurile acide în ce privește Divinitatea. De data aceasta mi-a plăcut revolta, a fost oarecum elegantă și ironia fină. Mi se pare mult mai bine legat textul față de ceea ce-am citit în ultima vreme scris de tine. Te-ai descurcat foarte bine după început, chiar mi-a trecut un gând prin minte: să vedem acum ce o să mai faci... Spun asta pentru că începutul îmi sună cel mai bine și știm cu toții că e foarte greu când începi perfect să continui la același nivel... Un cotidianul banal la superlativ, transformat într-o poveste adâncă. Felicitări!
0
Textul de fata cred ca e mai concis pentru ca marcheaza finalul unei stari pe care am inceput-o cu Viata de dincolo de Fortral. Ironia la adresa Divinitatii o folosesc mai mult ca pe o forma de autorionie. Multumesc de lectura si popas.
Si Vasile Munteanu, pentru prezenta.
Si Vasile Munteanu, pentru prezenta.
0
