Emil Iliescu

Florentina, acest text este un avertisment adresat tuturor masculilor din lume: acela că, și fără ei, intuiția feminină poate ieși din toate capcanele vieții!
Scris cu un zvâc satiric demn de toată lauda, cu dialoguri spumoase și cu fizionomii masculine incizate perfect, textul tău merită recompensat pe deplin.
Este un exemplu că, atunci când vrei să scrii proză adevărată, trebuie să folosești ca personaj principal, chiar și persiflat, un bărbat! Felicitări!
Cu prietenie, Emil Iliescu

O colecție de poeme pentru suflet, zămislite de sensibilitatea unor poeți la care am apreciat întotdeauna puterea imagistică. Tratamentul prin cuvânt este catharsa de care are nevoie cititorul acestui veac!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Scriitură ce denotă forță epică și, mai ales, imagistică.
Sintagme, precum cele de mai jos, demonstrează că ne aflăm în fața unui condei sigur și sensibil:
\"...mama adună baligă, într-o găleată tomnatică și mototolită precum o batistă, la priveghi\"
\"...locomotiva, pufăind, se tot mișcă înainte și-napoi, țipând ca o femeie care stă să nască direct în vremea secerișului\"
\"Satul pârâie ca o dormeză de mireasă, la miezul nunții...\"
Felicitări pentru jocul inefabil al cuvintelor plasate într-un peisaj de viață firesc și simplu!
Cu prietenie, Emil Iliescu

\"Fără femeie suntem ca virgula între două războaie\" - iată o sintagmă pe care numai un poet sensibil ca dl. Silișteanu putea să o acorde, ca un privilegiu pe viață, celor cu care ne împărțim traiul cel de toate zilele.
Aveți dreptate, cheia de boltă a omenirii este femeia, căci ea reprezintă începutul și sfârșitul a toate câte sunt: iubire, ură, milă, răutate, ipocrizie, onoare, sfințenie, demonism, credință, tăgadă...
Și ar mai fi multe! De fapt, tot ceea ce ne înconjoară începe și se termină cu ea! Pentru aceasta, permiteți-mi ca steaua pe care am acordat-o cu sufletul deschis să vegheze viața tuturor femeilor pe care le iubim, precum și celor ce scriu în acest spațiu virtual...
Cu prietenie, Emil Iliescu

Un text dureros de real și de trist! Dar asta-i realitatea pe care o trăim și care, iată, poate fi amendată verbal ca acum optzeci de ani în urmă!
Semn că românul este consecvent în a înșela chiar și timpul, iar metehnele lui au rămas neschimbate!
Un stil alert, aproape de cel reportericesc, scris cu nerv și cu durerea din sufletul autorului că din vaza de porțelan a vieții noastre, unde ar fi trebuit să ne bucure privirea florile parfumate, au mai rămas azi decât cioburi...
Cu prietenie, Emil Iliescu

Otilia, basmul acesta, calat pe povestea singurătății unui român din Cipru, pe care l-am cunoscut în decembrie, este o încercare de a conștientiza în firida sufletului fiecăruia dintre noi faptul că fără semenii din jurul nostru viața ar fi o recluziune tragică. Mulțumesc pentru semnul lăsat!
Cu prietenie, Emil Iliescu

D-le Călin, întotdeauna ați fost un cititor care a sesizat mesajul subliminal al scrierilor mele! Pentru aceasta și pentru revenirea pe pagina mea, vă mulțumesc din suflet!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Un expozeu literar menit să disece, pas cu pas, călătoria omului prin lume. Spirit caustic, o mână sigură de prozator, un fir epic presărat cu clișee existențiale, mărirea și decadența ființei născute sub soare, văzute prin sticla gofrată în spatele căreia se ascunde de noi de cele mai multe ori viața.
Etapele ființării noastre sunt descrise cu o paletă umoristică densă: \"...Maică-ta urlă ca o dementă, un om în alb te smulge de scăfârlie ca pe-o sfeclă, după care ești ținut cu capul în jos și plesnit la fund ca să nu-ți faci o impresie greșită despre ce te așteaptă\".
Apoi stadiile de \"coacere\" humanoidă, fiecare cu tertipurile și cutumele ei, devin angoase existențiale ce te pândesc la tot pasul. Așa că liniștea dorită, perpetuă, nu ți-o poate aduce decât faptul că\"...sistemul își revine rapid și te pune într-o cutie solidă de lemn, bine sigilată cu cuie sau piroane. Singura motivație a coșciugului se poate oferi dacă ne gândim că mortul este și acum considerat un nemernic. Adică nu ești un mort cu bun-simț care să putrezească liniștit în pământ, ci un neserios care ar putea învia, suge sânge, speria copiii și strica socotelile moștenitorilor. ..\".
Felicitări pentru anvergura texturii și pentru vivacitatea comică!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Melanjul de vers și imagine vine să întărească sensibil ideea că cei plecați spre un dincolo, poate, mai bun, rămân pentru totdeauna în memoria sufletelor noastre. Imagini hieratice împlinesc datina înscrisă pe răbojul vieții - moșii de iarnă. Suflete de țăran, umile, glasul trist al vântului prin văioage, albul herminal al zăpezii, puritatea morală a celor plecați dintre noi.
Toate sub lumina lină a icoanelor și a Crucii sfinte, colacul de pomenire și coliva ce ascund semnificații ancestrale, tainice.
Cu prietenie, Emil Iliescu

George, nici nu îndrăzneam să mă gândesc că micul basm al lui Andros va vibra în sufletul cuiva! Și asta fiindcă sunt atât de puțini cititori azi care încearcă să pătrundă într-o altă lume decât în cea reală. Mi s-a reproșat pe un alt site că nu scriu despre realitatea crudă, dură, mai \"fără perdea\", să zic așa. Dar și povestea lui Andros este una ce ține de realitatea ce ne înconjoară, chiar și atunci când ne aflăm departe de casă, de cei dragi. Te invit să fii alături de Andros în celelalte episoade ale drumului său inițiatic!
Îți mulțumesc pentru trecere și semn!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Anni, dacă îți mai plac basmele, te aștept alături de Andros în călătoria lui inițiatică! Mulțumesc pentru lectură!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Roxana, este greu să vorbești despre singurătate... De aceea, eu am ales să tratez ca pe un basm acest sentiment tulburător, ce ne-a cuprins poate vreodată pe fiecare dintre noi...
Îți mulțumesc pentru aprecieri și pentru delicatul semn lăsat!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Efortul intelectual, cât și cel material, vin să definească ținuta unei reviste ancorată puternic în fenomenul literar contemporan. Colaborările, proză și poezie, cât și elevatele discursuri critice pe marginea unor cărți apărute, ne introduc în universul vast, sensibil, al trăirilor literare, la ființarea cărora regăsim mulți membri ai familiei agonice.
Felicitări d-lui Ioan Barb, precum și colaboratorilor săi pentru acest dar cultural!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Sorin, m-am inspirat de la fața locului, cum se spune, și am încercat să mă implic emoțional în acest text. Fiindcă și eu sunt un om singuratic...
Mulțumesc pentru aprecieri și trecere!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Angela,inițial m-am temut să postez acest text, care până la urmă va fi un soi de basm. Fiindcă știu că azi oamenii nu mai cred în așa ceva. Tema principală mi-a fost inspirată de un român pe care l-am întâlnit în decembrie în Cipru, unde am stat 3 luni. Singur cuc, într-o căsuță umilă, în fața unui câmp de coriandru. Restul este imaginație și bătut câmpii! Dacă va fi cu grație vom vedea...Oricum, va fi mai mult o poveste de spus la gura sobei, și pentru cei mari, și pentru cei mici...
Cu mulțumiri pentru stea!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Proza lui Ioan Barb ascunde sub platoșa epicului sensibilitatea poetului. Și, deși evenimentele ce ni se perindă pe retina sufletului sunt reale, smulse dintr-o lume în mijlocul căreia cu toții am trăit, cutremurătoarea poveste a lui Belu sparge tiparele obișnuite și plonjează uneori în abisalul metaforelor: \"Era înalt și slab, cu un cap mic și rotund, ca un ou gigantic, sprijinit pe umerii căzuți; între trunchi și capul acela minuscul, din care creșteau urechile mari, ca niște toarte, la o cană de pământ, exista o mare disproporție. Avea mâinile lungi, iar degetele subțiri și îngrijite arătau clar că omul nu-și câștiga existența cu ajutorul lor\".
Povestea lui Belu este povestea omului singur, părăsit, uneori nedrept, de cei dragi, la o vârstă când respirația omului de lângă tine poate ține loc și de foame și de sete. De aceea, Belu încearcă să-și mortifice trupul prin zilnicul periplu bahic, smulgând clipă cu clipă din el fâșii existențiale, până la ultimul gest.
Sensibilă, pentru un om ca el, ajuns într-o stare deplorabilă de igienă domestică, sintagma: \"...doar hainele erau frumos așezate pe scaunul de lângă fereastra deschisă, chiar deasupra fântânii de lângă temelia casei\". Lăsate acolo ca semn al plecării din lumină a unui om, parcă purificat și dezbrăcat de păcate.
Un text profund uman și, totodată, șlefuit literar.
Cu prietenie, Emil Iliescu

Un gest minunat din partea unui colectiv, care trebuie, uneori, sa mâhnească pe unii, alteori, să bucure pe alții, dar cu toții trebuie să înțelegem că sentința axiologică a membrilor acestui colectiv urmărește, în primul rând, ridicarea ștachetei, pe care, dacă o trecem, putem spune că oferim cititorilor noștri literatură în cel mai concret sens al cuvântului.
La mulți ani tuturor celor ce dau viață și sens acestui site!

Andrei, textele tale au suficientă forță, pentru a nu avea doar câțiva cititori. Limbajul implicit, metaforizarea densă, sunt unelte cu care puțini grădinari ai cuvântului reușesc să dea roadă. Voi da un singur exemplu, sugestiv în ceea ce te privește - \"Ochi de sticlă pisată și riduri adânci, nas aproape drept și țepi argintii în barbă, unghii tăiate în carne, cu pojghiță de sânge uscat, semn de curățenie desăvârșită, început de burtă, însă doar atât cât să-i îmblânzească statura impunătoare, coborându-l între muritori, o cămașă cu mânecile călcate la dungă, mâneci cu care ar fi putut felia o pâine sau ar fi putut secționa o jugulară fără prea mare efort, deasupra cămășii o vestă gri, sobră ca haina din păr de cămilă a unui sfânt, pantaloni satinați și pantofi-oglindă și iar sus, perciuni ascuțiți și păr cârlionțat, un zâmbet de Giocondă și labe de urs, pumni-picamere, însă degete lungi și transparente de pianist...\".
Nu trebuie să fii trist! Suficiența a luat locul astăzi interesului de a rezona la ceea ce citim. Așa că să-i lăsam pe pe cei ce vor să se delecteze câteva minute cu poezie, epigrame sau proză de câteva fraze și să scriem așa cum simțim și la dimensiunile pe care ni le dictează condeiul. Nu ești singurul care este văduvit de comentarii... Important este să fii citit. Și tu esti!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Vă mulțumesc, d-le Cornescian, pentru analiza prin care ați surprins mesajul textului meu. Fiind plecat departe de casă, finalul textului a fost postat cu întârziere din cauza unor condiții tehnice. De aici, din Cipru, vă doresc inspirație și gânduri bune!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Poezia lui Ioan Barb a surprins mereu prin subtilitatea metaforei sub care a imbracat princiar cuvantul. Este o scriitura care cheama la meditatie existentiala, sprijinindu-si structura pe un esafodaj imagistic profund. Felicitari autorului si d-lui Liviu Nanu pentru prezentarea unui poet in adevaratul sens al cuvantului.
Cu prietenie, Emil Iliescu

Anni, te felicit si iti doresc la cat mai multe aparitii editoriale! Din pacate, ma aflu pentru trei luni in Cipru la nepotelele mele, una de 13 ani, alta de doar...2 luni, asa ca nu pot fi de fata la succesul tau!
Orice carte scrisa este o fasie din sufletul nostru, pe care-l daruim lumii intregi!
Cu prietenie, Emil Iliescu