Elisabeta Branoiu

Bunule Tu mi-ai așezat pe inimă Cuvintele dar, nu pot urca până la capăt tot muntele. Închide ochii iubita mea și sări peste stâncile abrupte Îngeri vor veni să te ajute să poți

Ce mari taine dezleagă, Cel de Sus... Din Lumina cea necreată! Sufletul, luați aminte bine, plutește-n Paradis! Tatăl meu, Ioan, Cu haine albe îmbrăcat, Plutind într-o lumină, Spre Marele

Cu pasul tău călcând ușor In albe straie îmbrăcat, Urci prin omăt strălucitor Sosind la geam și azi ca altădat’. Desfaci tăcutele stihii, Cu trupul aplecat de spate Cu sacul plin de bunătăți

Evenimentul zilei Nr. 5287 Andrei Crăciun Miercuri, 10 Septembrie 2008 Cel mai mare experiment științific din istorie a început astăzi la ora 10, în Elveția, însă finalul

In apusul împovărat de amurgul ce aduce numai întuneric și haos rugăciunea naște Lumina unei dimineți însorite. Pe marginea timpului se aude un scâncet de copil venit din sângele

printre crini si roze pot fi și mărăcini ciulini înțepători... fețele calde, azi, observi că te ador mâine... poți descoperii, cu un nestins fior că-ți străpunge al tău zbor. cu false

Duminica Mariei Egipteanca, a-5-a săptămână din post. Cred cu certitudine că, o astfel de experiență unică trăită de Maria Egipteanca, ne obligă la un anumit comportament asupra lucrurilor

Aseară am fost la bal Și m-a furat un cărturar. Măi băiete, băiețele Care sunt casele tele ? Uită-te printre zorele Că zărești trei corturele Alea sunt casele mele. Sărut mâna, mamă

Se clatină piciorul meu?... Of!...Mi-e tristă inima? Intoarce-te curând... suflete cald, parcă depărtarea dintre tine și mine ar dura mai mult de o mie de ani! E trist când nu ești lângă

Un vultur zboară-n infinit E atât de trist și obosit! Mă-ntreb de-n viața lui și-a mea N-a strălucit aceeși \"STEA?!...\" Ca prea mi-a înflorit un gând Un dor cumplit în inimă arzând Să zbor și

Copil gingaș și blând, De-n brațe am să te strâng... - Ești prea plăpând!... Iubit copil blajin, Floare minune, Privindu-te în ochi senini Văd zările eterne, Văd cer de îngeri plin.

Azi 29 ianuarie , îl sărbătorim pe Sfântul Ignatie Teoforul de Dumnezeu purtătorul. Am avut noroc să aflu despre el din predica unui preot. După ce i-am aflat povestea vieții, l-am îndrăgit și

Iubitule, văd cum fulgi de nea Ca un stol fară de număr Cad ușor pe al Tău umăr, Presărând albe-amintiri în inima mea. Tu zâmbești, fericit pleci... Iar eu, cu ochii triști, Cu inima sloi de

Deși îi iubești, judeci oamenii greșit când dovedești la ei atâta slăbiciune umană ! În ciuda iubirii tale exagerate, încercând să le insufli o altă concepție despre viață, ei te privesc cu

Multa ură și dispreț a țintuit pe cruce, pe Cel fără de moarte sub cele trei piroane, noianul de păcate! O Bunule Mântuitor, îmi plec genuchii mei... și Te ador! Te zăresc în noaptea

Fost-a către mine cuvântul Domnului, și mi-a zis: \"Fiul omului, trăiești în mijlocul unui neam răzvrătit?!... Aceștia au ochi ca să vadă, dar nu văd; au urechi ca să audă, dar nimic nu au

O, ticăloasă inimă, sărman poet al iubirii!... în lupta infernală cu dimensiunea lumii, încerci să te adaptezi, gravitând prin răutatea ei fără să te contaminezi. Ignori mereu aceeași

În zadar am rătăcit pe crestele de nea urcând voioasă ca o nălucă prin universul plin de stele, îndrăgostită de nespusa entitate, sperând că prind în mâna, steaua mea! Visam să fie ea

Un gând mi se-nfiripă, să zbor pentru o clipă, spre înălțimi fără-ncetare... din această încețoșată vale, Să hoinăresc prin galaxii, in dans, sub ploaie de lumină, dincolo de stelele

\"Sărbători Pascale, Fericite!” Iubește, iartă, crede și uită tot ce-ai îndurat. EL îți e Lumina, căci EL te-a creat ! Cu tine întreg Pământul, toți muritorii astăzi, slăvesc pe

Marele Rege Dariu. al unui mare Imperiu îl numi la conducere pe Daniel, cel cu multă pricepere cu duh înalt și cu suflet drept pe Daniel, cel mai mare profet al Vechiul Testament. Nu

Sfântă CRUCE Tu ne ajută In necazuri și dureri Inima ne-o fi avută Plină de dulci mângâieri. Cu revărsare de inimă, în glas de bucurie adânc pe adânc cheamă în glasul căderilor

Dan Puric / 1-Mai-2010, Romania \"Cănd te desparti din vina ta, încerci o vreme să te lupți cu ireversibilul, îți dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă și renunți. Când te desparți din