Ela Victoria Luca

El nu trece prin stomac,
Tine loc de cel real
Si iti da dureri de cap
De ramine doar banal!

Lory, poezioara asta despre un vis dintr-o viață anterioară în care, regăsindu-te în prezent, ai putea fi considerat lunatec, poezioara asta a ta scrisă aerisit și pe un ton șăgalnic, mi-a amintit de un drum Zagreb-Dubrovnik, când am întâlnit un om convins că mă cunoaște dintr-o viață trecută și m-a întâlnit să-i împlinesc destinul atunci frânt. Noroc că a coborât mai devreme decât mine!

Mi-a plăcut: \"Mi-a spus privindu-mă-n ochi
Că-n altă viață am fost mama lui
Și el era un fluture negru
Cu aripile frânte în fiordurile nălucirii\"

Drag,
Ela

Caius, daca toate femeile de tine cunoscute sunt \"iedere\", atunci ai avut sansa sa iubesti Femeia. Ma bucur ca ti-ai recunoscut in poezia mea esenta masculina. Si te astept oricind cu drag.


POezia mea, Dalba, poate patrunde numai acolo unde are loc, se catara peste suflete chiar ziduri find si le improspateaza, le reda viul. It could be, yes. It Could be so... Frumos ai patruns in sensuri, Dalba...

Drag voua, Ela

Numai o imagine vie feminina, aproape fragila ca de stica, aproape lasata in voia mainilor ce-si \"dispută la nesfârșit
veșmintele întunericului meu\". Poem sensibil, cuprinzind esentele ca-ntr- pirueta de cuvinte.
Frumos, de cite ori poposesc pe scrierile tale desprind imagini traite intr-o sinceritate bine colorata.

Drag, Ela

Contradictii, polaritati (ne)imbinate, cautindu-se, arzind zilele de ieri, doar isi inchipuie fiecare mainele altfel. Interesant, caci se poate iubi \"in absentia\", dar desigur nu se poate ucide \"in absentia\".
Si poemul tau intentionat asezat intr-un fotoliu in care \"prezentele abia simtite\" a celor ce au fost iubindu-se, ramin in amintiri netraite inca neucise.
O forma ampla, densa, o expresivitate usor voalata pe alocuri, dar in mare parte cu o intensitate ce asurzeste si ultima umbra din cel ce isi inchipuie cum este sa ai \"aripi ciuntite din nastere\".
Intre logica contiintei si logica inconsitentului (doua logici atit de diferite dar atit de prezente simultan, fiece secunda in noi), poemul tau vorbeste despre ziua in care nu mai puteai spune \"in absenta noastra\".

Chèrie ou pas chèrie, cert este ca \"te-ai gindit ca s-ar putea sa nu mai fim niciodata de fata\"...

Drag, Ela

Treceri care lasa urme din noi peste tot ceea ce atingem cu o mingaiere, cu o privire, cu un zimbet, cu o incruntare, cu o amintire, cu un suflu, cu o lacrima... Treceri din noi spre noi insine, din noi spre ceilalti. Ruginiul toamnei m-a nascut din verde, poate de aceea ai simtit ca ma defineste cel mai bine. Eu inca am definiri nedescoperite.
Ma bucura regasirea ta, semn ca trecerile tale prin poeziile mele lasa urme vii.

Drag, Ela

\"Din vreascuri către țel cum să faci pod,
Când vremea nu se lasă prăduită?\"

Intru cautare de sensuri, versurile tale rostesc si tes in filigran cautari esentiale, indreptindu-te, rimînd, înspre cele ce încă neaflate de suflete prădalnice.

Mulți ani, descopăr, peste punți, tu împlinind. Ieri.
Mulți ani nehoțiți de ochii încuiați în pământuri.

D

permis iti este un sarut cu inspiratie omagiate, fireste.
si sa nu se termine prea repede, de tine depinde - uneori, alteori - si inspiratia, si sarutul :))
Drag,
Ela

Nesătulă, zău, soprana!
Ori plăcut-a ei prea tare,
De-a mai vrut o desfătare,
Ori s-a terminat banana...

Laura, draga mea, hai ca mi-ai stirnit un ris sanatos, si tare mi-era necesar! Multam. Eu si \"seful\" :)) (oricum, ai dreptate mai sus! multam pentru sugestie)

Drag,
Ela

ValiN, ecva mai tirziu gasesc cuvintele tale, brodate in jurul unei amintiri. Chiar sia asa, in urma timpului eu iti raspund cu bucurie sa te gasesc si pe acest text. Te astept cu drag mai departe.

Ela

ale celor

Bade, zau, bine-i asa
Cu iertarea la mata!
Ca aduni numai cerboaice,
Iepuroaicei n-ai ce-i face!

Marie, când citesc cuvinte-candelă reînviind aprins vieți într-un prea omenesc suflu, nu pot să mă las tăcerii altfel decât amintitndu-ți ruga pentru frumos pe care tu ne-o lași aici, noi doar așteptând ca \"din lutul nostru să se modeleze inimi și cuvinte, altare de închinăciune...\" Eu spun că niciodată scrierea ta nu a avut această atingere de har, poate greșesc, însă din toate cele de mine atinse pe paginile tale, aici vibrațiile înalte se simt intens.
Culeg ceea ce mie îmi reverberează încă, deși am fost a doua cititoare și aceste cuvinte ale tale vor răsuna încă și încă și încă..

\"Cuvântul e bărbatul și femeia, copilul și nenăscutul, el poartă mereu un nume. E candela ce își revarsă iubirea genunchilor sărutând pământul, e inima mea și a ta chinuită de ispășirile unor vremuri demult trecute. E poate veșmântul în care mă voi prezenta la dreapta judecată…\"

Închinăciune. Și admirația mea rămâne.

Daniela

Sint leacuri si vindecari, uneori, iar din ele mai am si eu, pentru ceea ce de mult se numeste psyche, alma,ame... Drag, Ela

Ce sa zic, cum e norocu\'
cind in casa n-arde focu\'
Eu as incerca si... \"dopo\"
Un Andante... ma non tropo!

Draga Miruna, \"vreau sa-ti spun printre soapte\", cita iubire este in lapte, in rom si in romante tirzii, si cita lacrima in pustii. Si eu am plinsul in mine, pe pleoape, irisii mei azi mor, maine sunt.
Ma alina trecerea ta blinda. Sa imi revii cind simti.
Drag,
Ela

Mulțam, Daniele, pentru aprecierile tale pozitive, care sunt presărate bine, și îndeosebi pentru detaliile asupra tehnicii de creare a unui haiku. Am citit despre tehinca haikului, nu doar aici pe site, si haiku-uri. Si voi mai citi. Si ma voi iscusi incet-incet.:)) Sper ca pina atunci sa le poti slefui pe cele ce vor mai fi, caci mie imi place procesul acesta. Si chiar imi prinde bine. Multam.
Drag,
Ela

Bianca, simbolurile imi sunt asa de la indemina incit ma straduiesc din puteri si metaputeri sa le tin mai la o parte. Chiar poresar prea putine pentru cit de pline imi sunt mintile de ele. Si intre exprsie si aluzie, intre implicit si explicit, tu ce crezi ca prefer eu?
Si mie imi place. Enorm.
Multam pentru alibire de timp.
Drag,
Ela

In orice creatie, fie ea si un joc, un dans, o gluma, o fraza, un ol de lut, un tablou, o schita, o sceneta, o poezie, un eseu - inclusiv ceea ce tu scrii aici - in orice creatie autorul este prezent, constient si mai ales inconstient, transpune ceva-ul sau intim, ca vrea sau ca nu vrea, oricit s-ar ascunde, oricit s-ar prelucra. In orice facem sau faurim, sunt parti din noi insie, trairi, ginduri, idei, litere, carne, amintiri, experiente, intimplari, imagini, clipiri, zimbete, respiratii, greuri, invitatii, sperari, disperai... tot ce ne-a cladit si are amprenta in noi transpare in ceea ce re-dam din noi inspre lume. Sau inspre noi insine.
De aceea, Nicoleta, cu sau fara aplauze, sa fim onesti pina in cele mai adincuri abisuri: suntem noi, orice-am face.

Apreciez cele scrise, evident sunt o incercare a ta de a scutura un pic lucrurile pentru a ne face si a te face sa scriem texte de valoare.

Si alegerea de a posta la Jurnal, personale, Poezie, proza, eseu, Ghicitoare, Epigrame, Articol, Traducere etc... o avem cu totii la indemina. Alegerea - si nealegerea tot alegere este in cele din uema - ii apartine fiecaruia in aparte, dupa cum simte si gindeste el. Liber. Si corect fata de el insusi si fata de ceilalti. Oricine mai poate si gresi, se mai poate si insela. Toti o facem intr-o masura sau alta.

E bine ca am citit ceea ce ai scris: deslusirea inconstientelor trairi imi este la indemina.

Binete, Ela