Efigia

\"un cântec răgușit de
re-înviere i-a vegheat
ritualul înverzirii

apoi au năboit florile albe
înecându-mi visele de porțelan\"

Acest miez al poeziei \"hrănește și îmbată\".

Astazi e ziua ei. Frumoasa poezie i-ai dedicat (la timpul trecut :)) Mie una mi-au dat lacrimile, citind-o. Minunata perceptie a anotimpurilor ai tu, Ion.:)

Mă alătur la cuvintele deosebite de mai sus
și îi doresc sărbătoritei multă sănătate,
inspirație și un cer de stele.

admir sincer sufletul care a nascut un astfel de naboi de flori pentru a crea o efigie de o asemenea delicatete.
nu pot spune ca poezia are forta , pentru ca pentru un text de o asemenea fragilitate emotiva nu se potriveste. pot spune insa ca are lumina, esenta volatila si parfumata, imponderabilitate si tocmai din aceste motive se depune ca o pulbere aurie peste suflet.
cu drag ma alatur si eu urarilor de \"La multi ani!\"

Radmila, Elia, Mihai,

:))Nu-mi rămâne decât să mă raliez cuvintelor voastre calde și sincere adresate omagiatei, urându-i,la rândul meu, mulți ani fericiți și realizări de vârf pe tărâmul poeziei - să-și lase în pulberea ei de argint efigia piciorului desculț. AVe!

Iti mulțumesc, Adi, din partea mea și a omagiatei:)pentru apreciere și felicitări. Sălbătorile calendaristice vin după cum li-i sorocul, cele de suflet - după cum ni-i norocul. S-auzim numai de bine!

Superb calci finalul poeziei tale catre ea. Imi place armonia dintre strofe si mai ales imbinarea de trairi.
Oare ce te inspira?
Nu, nu astept raspuns la aceasta intrebare, ci doar sa versuiesti la fel de inspirat.
Drag,
Ela

Toate au un inceput si un sfarsit, Daniela, indeosebi inspiratia. Deci cu atat mai pretioasa este urarea ta de a versui totdeauna inspirat. Cu permisiunea ta, am sa adresez aceasta frumoasa urare si omagiatei :). Iti multumesc.

permis iti este un sarut cu inspiratie omagiate, fireste.
si sa nu se termine prea repede, de tine depinde - uneori, alteori - si inspiratia, si sarutul :))
Drag,
Ela

Esti atat de generoasa, Daniela! :))

A evadat din mine un zimbet. de/gene/ros.

Ros de in/doi/eli, da, Ela. :)
Drag,
papu as :)

Papu as ule, in-doi-eli is in doi timpi. In primul ai vrea sa crezi, in al doilea nu-ti vine sa crezi (si asta e doar un exemplu de in-doi-ala).
Ma in-doi-esc.
In-doi...
As indoi acum genele, de somn. Intr-unul.
Caci nu sunt doi...

Ne-in-doi-EL-nic, jocul in doi in-ca nu-i o po-VESTE, EL-a!
In-doi-ALA e b-UNA, dar e nEA-VENITA.
Drag-o-stEA e in CER...
Pe pamant e umbra EI, jo-COOL... :)

Dragostea e in cer, da, norocul nostru ca uneori mai cade si peste noi. Peste indoielile noastre, mai ales. Acolo, in ceruri, o fi (?) vesnica. Aci, pe pamint, (de)sigur nu este.
Pe cu-rinduri,
Ela

Când e vorba de dragoste, aici, pe pământ, putem fi suguri doar de un lucru: Dumnezeu ne iubește. Chiar dacâ mai trimite pe capul nostru câte o boală de...dragoste. În rest, în-doi-ALA. Mai mult, în doi-ELI. :)

Ne-in-doi-elnic ne-am nascut in iubirea de Dumnezeu lasata, chiar (ne)meritind sau chiar in joaca.
M-as in-doi (nedivizata) eu, dar din Ela ramine ea, si el pe partea cealalta. Deja. :))

De partea cealalta EL-A(dam), de partea astlalta E(v)A, iar in mijloc... șarpele ne-DIVIZArii.
(de la IOAN cetire)

Și de la LUCA cetire??

Serpuind nedivizat, Luca astfel a cintat: \"Si prin sufletul tau va trece sabie, ca sa descopere gindurile din multe inimi\".
Ela a tacut in pagini lumininde,
Dani-e(st)-là

Si atunci Ioan glasui: Cine va veni in sufeltul meu cu sabie, va muri de dragoste. Iar cine nu va veni, va muri de urat :))

No, apăi de-i dai omului, Ioane, să aleagă, el alegem că n-are de-ales. Aleg dragostea, urâtului. Că din ea ne naștem, din ea să murim.
Da\' tare bine ne-o fi să și trăim iubind, și nu să ne urâțim.
Așa-i, bade?

No, apăi de-i dai omului, Ioane, să aleagă, el alegem că n-are de-ales. Aleg dragostea, urâtului. Că din ea ne naștem, din ea să murim.
Da\' tare bine ne-o fi să și trăim iubind, și nu să ne urâțim.
Așa-i, bade?

De obicei, despre o femeie urata la infatisare se (ea) spune: In schimb e (sunt) frumoasa la suflet!
Ce-i interesant, rar barbat care se lasa convins de un asemenea argument.:)
In schimb, o femeie frumoasa nu mai are nevoie de alte argumente.:)
Despre o femeie batrana se spune: Fosta-i, lele, cand ai fost!
Eu, ca badita, ce sa zic: Fost-am, draga mea, dar mai sunt!:)
Asa-i, micuto_ :)))

No, uite cum s-or incurcat itele, badita!
Io asa micuta cum is, te-oi intreba pe tine mai departe, ca esti mare si la sfat, si mai esti si barbat: \"Cine va mai veni in sufletul tau cu sabie sa moara de dragoste?\".

Nebanuite sunt caile Domnului...
Ce sa mai zicem de ale omului?...
Numai unul Dumnezeu stie...
Asa ca nu mai intreba.
Actioneaza! :)))

No, binie, act-ion-ez si mai vaz apoi ce zice intrebatoru\'.

Te las sa ela-borezi propriile tale acte.
Binete tie, Ioane
Daniela

No,-apt-e bun,a?!
Noaptea toate pisicile sunt negre si toti motanii albi...in cerul gurii.
N\'est pas?

Oui, mon cher. Mais, tu sais, chaqun sa beaute dans la blancheur du matin.
Moi, je dors pas. Pas encore. Les nuits sont encore lourdes, encore sans la douceur du sommeil.
J\'ai une dette: ecrire.

Mes belles pensées, Jean (le diviseur)

Pasarea pre limba ei piere. :)
N\'est pas? :))))):))))):)))))

Pân\' o pieri, o tot grăi!
Și ce-o grăi, om desluși.
Și-uite așa fără să vrea
Este iar Dani-e(st)-la

Pasarii ii vei recunoaste zborul, in orice ghiers o grăi.

Iti spune hojma incantat
Un frantuzit mai mult formal:
O Dani, cum mai delectat
In graiul tau dialectal!

Dani, elle a
mirarea de-a încânta
pe-noptat în grai ușor
un departe domnișor.

(Ioanule, cred io ca e mai simplu sa scrii cind doresti pe danielaluca@pcnet.ro)

De bună seamă, s-a întâmplat un dialog aproape chatist sub acest text...
Ce fac editorii, dorm?... :)) La ora asta? :)))