Ela Victoria Luca

Eu am spus impresia mea, chiar si ce anume dilueaza din valoarea poeziei, din pacate. Am scris clar. Nu mai polemizam, nici macar nu a fost asta intentia. Cu atit mai putin \"piatra aruncata\". Nu mi-e firea, Silvia. iar daca era slaba poezia, as fi spus limpede. Faptul ca am analizat si punctele bune, si punctele slabe, faptul ca vad un potential talent in acest autor care este de valorificat, spune multe. Si am fost limpede in toate comentariile anterioare. E nevoie de buna intelegere, reciproca. Multumesc.

Ela

Nu am descris ca gravă situația, dimpotrivă, am marcat și punctele slabe și punctele bune ale poeziei. \"Elemente\" da - se acceptă în critică și analiză - elemente de structură, lingvistice, stilistice etc. E cunoscută expresia. Da, am remarcat \"Incantată\" și am revenit cu o erată, ulterior, când am putut reintra pe site. Și, da, spun din partea mea bun venit, atâta vreme cât eu în ultimul timp am descoperit și cât este încă un autor printre cei noi, necitit până acum. Te rog să percepi cuvintele mele așa cum le scriu.

Ela

Scuze: în strofa 2 versul 2 este incantată. :)

Maria, e o spirală în verde, cumva anotimpurile noastre țesute fără conjugări, doar în culori, fiecare fiind compus precum un tablou, niciodată static însă. Mulțumesc fiindcă ai văzut cum mi-am lăsat spiritul în aprilie.

Ionuț, să nu luăm din poezie cuvintele ad literam. Simplu, în sensul transformării, metamorfozării, esențializării. Și, ar mai fi o taină, de n-am iubi - oameni, locuri, anotimpuri, ființe etc. - nu am reuși să mai fim. Nici măcar o zi.

Ioana, mulțumesc pentru cum alături polarele-cadru, cele care definesc, cele care susțin întregul. Aparentele polare, fiindcă ele cumva au aceeași esență. Unele fire pot rămâne fără cuvinte, desigur. Mulțumesc, ai ce-mi face: mă trimiți pe firul versurilor mai departe.

Ela

Ascult din cuvinte simfonia, așa cum tu scriai, acstui A Fi. Acel ESTE care ne amintește să redescoperim cuvântul, poezia. Mulțumesc.

Ela

Voi corecta acum acest text și rog a-l avea ca reper. Mulțumesc.

Ela

Fiindcă în câteva fraze pertinente pe un text se poate scrie o impresie, eu las doar ceea ce consider că este în plus în această poezie și care desigur îi diminuează din păcate din valoare:

\"pe_pupilele verzulii\"
Ce-asteptă neclipite,
Din nou, mereu,
O soaptă, măcar două
Sau mai multe
De împlinire.\"

(a rămas un typos la așteaptă)

și

\"Așa cum sunt,
Chiar de nu-ți par\"

(\"încântată\" a rămas necorectat)

Acestea elemente lăsate destul de neglijent în compoziție diluează mult din valoarea potențială a poeziei și ca ideatică, și ca sens, și ca imagine, și ca mesaj.
Nu știu dacă a recomanda sau nu scoate în evidență un autor nou, cred că acest text merita cel mult o stea de încurajare.
E bună ideea de a propune un autor publicului larg, e de văzut însă dacă forma aceasta este cea mai bună și pentru autor, și pentru colegii de pe site, și pentru cel care a propus. Cred că merita așteptat un alt text de-al său pentru recomandare.

Fragmentul bun din această poezie este:

\"Voi putea suporta plecările
Și reîntoarcerile tale,
Definitive și inutile,
Așa cum privesc răsăriturile
Prăbușindu-se în diminețile fade,
Transformate în linii subțiri\"

Aceasta a fost, pe scurt, impresia mea.

Bun venit, Gheorghe Lucian, ai germenii talentului, vei reuși în timp să îi pui în valoare, cu lucru interior susținut, cu lecturi, cu exercițiul creator zilnic și grija asupra scriiturii din tine, în primul rând, și cea lăsată pe o pagină reală sau virtuală, în al doilea rând.

Ela

Am desprins critica ta, chiar și nespusă, fiindcă știu cum gândești asupra unui text. o interiorizez. Faină comparația cu dansul și fantomele albe, chiar și în acest sen lăsat de tine. Mulțam.

Ramona, e des-prindere și re-descoperire. Într-un altfel de verde, ca și cum fiecare nuanță ar mai aduce un fir de lumină. Mulțumesc.

Ela

dacă nu te iei tu în serios, te iau alții. Dacă te iei tu în serios, nu te iau alții. Nu putem fi în acord cu toți alții și cu noi înșine, nu cerem prea mult nici instanțelor proprii, nici celor exterioare. Exigența este necesară, nu și suficientă. Eu fac parte dintre cei care țin și la foarte serios și la libertatea expresiei. Și îndeosebi la calitatea interioară și exterioară. La autentic. Fii tu. Oricum te transformi văzând cu ochii. :) Și, din păcate, chiar dacă sunt la 5 km de Euridice, la ora 18.00 lucrez, as you know. :) Succes, serios!

Ela

Gelu, da, chiar cu fiecare secundă nne luăm rămas bun de la ceva din noi sau din afara noastră, sau din ambele simultan. Fiecare secundă trăită este și una ce piere. De aceea, visul uneori rămâne vis. Este și el o altă realitate. Despre care putem vorbi, desigur. :)

Valeriu, da, ai prins firul \"auriu\", de foarte mult timp m-am gândit la acel: \"m-au născut\", fiindcă mă mira apartenența neasumată din acel \"m-am născut\". :) Mă bucură că ai atins esențialul. Și din acel țărm care să ne spună \"tu\", după ultima zi. Mulțam, mai treci pe acest țărm. :)

Ela

Erika, Neruda sau orice alt iubitor al esenței cuvintelor, are drepate atunci când spune că moare câte puțin cel care...Cineva ar răspunde cu cinism: ei, și ce? oricum murim câte puțin. Și eu, la cinismul acesta aș răspunde: pentru mine contează și cum trăiesc, și cum mor. Mulțumesc.

Gelu, nu știu dacă poetul explică. Un poet care se lasă în explicativ, teoretizează, descrie, justifică. Poezia este dincolo de ele. Și știu că aici ar fi multe de scris. :) Mulțam, existența magmatică... bună idee, o continui?

MiCa, cum să nu îți placă tocmai ție libertatea interioară, tentația de a sta de vorbă sincer cu tine însuți și de a te scutura de colb și balast? Mulțam, ai ales strofa potrivită.

Iulian, io-te cum te plasași mătălică pe un registru agresiv din stadiul anal de evoluție psihică a individului și îți spun că nu e chiar greșit, fiindcă despre asta a scris mult cineva care a decedat acum câteva zile: Janine Chasseguet-Smirgel. Și nu doar ea. :) Mulțam, chiar dacă acel registru trebuie depășit, pentru autentica trăire în poesis. :)

Ela

Ștefan, eu cred în poezia realului câtă vreme realul conține poezie. Și dacă în acel real există îndeajuns de mult frumos cât să mă poată hrăni sau dacă acel real efrumos există și în lumea mea lăuntrică, atunci secundele creatoare ne sunt date. Noi doar le urmăm.

Te rog corectează punctuația din textul tău: se pune spațiu între semnul de punctuație și următorul cuvânt etc.
Mulțumesc.

Ela

Ochiul tău căutător de arte vede stilul arhitectural din această construcție în versuri. E barocul, cumva. Am încă înclinații spre el, nu doar în literatură. Mulțumesc.

Ela

Când pasărea de azur a spiritului se lasă captivă în inima unei duminici, răsare, în oranj, poezia, din întregul de a fi al Poetei.
Felicitări, Oriana, mulțumesc Adina că îi readuci Luminiței în orice timp semnul de carte... luminos :).

Ela

Oana, în strofa 3 versul 1, cred că este \"hermetismul nu îl știu\" (sunt ei, nu el). Iar în versul 6, este \"le-o\", în loc de \"le o\".

Ela

Ionuț, însămânțate în pământiu, temerile (și nu doar) noastre pot creșete până la înălțimea cedrilor uneori, alteori se fac vrej (ca în povești) și ating cerul. Așa se trăiește uneori și prin viață, și prin poezie.

Octavian, da, scriind cum simți, elaborând prin gând secund, derulând imagini exterioare, interioare, ascultând o muzică a cuvintelor. Iluzile își au rostul, doar să nu acapareze realul, realitatea. :) Mulțam

Ela

Plăcându-i acest chip al poeziei, înseamnă că ai ales să alergi să prinzi din urmă destinele bune ale spiritului. Mulțumesc.

Ela

Acum, înainte de a pune capăt insomniei mele oranj, am traversat pagini, numere, versuri, ploi-ploi, povești-alte povești, am ajuns pe alt țărm, era demult, eu pe-atunci nu intrasem în marea asta, dar între timp am descoperit acel țărm, pe care l-am îngândfurat astăzi, iar. printre secunde, mulțam.

Ela

Cum vezi tu secunda în care am ezitat. :) Am privit iar poemul și m-am oprit cu privirea exact la acel vers. Mi-am spus că ar fi mers fără acea oglindire deja inclusă în sensul strofei. Mulțumesc, părerea ta mi-a confirmat intuiția și m-a ajutat să mă decid. Da, strofa aceea vorbește într-un anume registru.

Ela

Florin, uneori e dificil de spus simplu ceea ce este abia rostibil. Mulțumesc.

Ștefan, da a fost un fel de ieșire din metafore, o schimbare la față, am dorit o apă limpede, fără nimic încărcat, fără țărmuri invizibile. Mulțumesc, călătoria continuă, spre un altfel de țărm.

Nicolle, ai completat, oarecum cu altfel de versuri, ceva-ul acesta care încă mă tulbură: simplitatea fără simplism, limpezirea fără impuritatea și forțarea gândului. Fărăcuvintele noastre așteaptă să fie.


Adina, da, ai prins un fir aparte: nealterarea. Despre asta este vorba aici, nealterare sufletească, nealterarea rădădcinilor, nealterarea din noi și din ceilalți. Și, după ce faci \"curățirea\" de cele alterate, să poți trăi liniștea, cea din departea fără cuvinte.

Ela